| = O mea culpa | Liviu-Ioan Muresan [22.Dec.11 20:16] |
| dar nu explicită, ci trecută prin pragul sărbătorilor și înțelegerea maturului asupra copilăriei. Cred că se pliază bine pe cititor, întrucît ne regăsim aici cu toții. Explicită ultima parte, spre deosebire de acea mea culpa. Și aici mă refer la limbaj, nu la mesaj. Te aduce cu picioarele pa pămîntul zilei. | |
| = dorințele să îți fie împlinite | Cristina Rusu [23.Dec.11 11:13] |
| mi-a plăcut partea cu iubirea dar și cu singurătatea. oricum, omul păstrează în suflet ceva din copilărie pentru toată viața. sărbători în pace și bucurie, bia | |
| = ca apa muntelui... | Burlacu Ioan [14.Jan.12 13:52] |
| Direct, cu simplitate, o poezie care urmeaza ca un pastrav prin ape curate, drumul inspre izvoarele copilariei. Cu bine Ioan | |
| = re* ioan liviu mureșan, cristina rusu, burlacu ioan, | Teodor Dume [14.Jan.12 15:42] |
| liviu ioan mureșan, cu scuzele de drept pentru întârziere îți mulțumesc pentru trecere și semn. da, spiritul sărbătorilor de iarnă ne face să ne oprim pentru o clipă și să ne uităm înapoi și la cei plecați. multă stimă, cristina rusu, sunt nespus de bucuros pentru vizita și semnul lăsat în pagina mea. ai dreptate. ajunși la o anumită vârstă stai și te întrebi ce ai făcut, și atunci, cu multă tristețe, intri prin copilărie. cu sinceritate, burlacu ioan, mulțumesc pentru trecere și sinceritate. multă stimă, mulțumiri tuturor, același, teodor dume, | |
| = semn curat | slavu diana [03.Feb.12 17:29] |
| atat de putin pare, atat de mult este insa :"doar atât cât să mă pot ridica în picioare și să o strig pe mama " minunat de simplu si un firesc desavarsit, doamne ajuta, cu respect, slavu Diana | |