| = . | nica mădălina [27.Sep.11 20:30] |
| ar fi meritat sa fie ceva mai elaborat, si nu formulat ca o stire. mai ales ca brancusi, de pilda, dat ca exemplu, poate fi vazut exact ca opusul unui copil, in sensul in care ingenuitatea sa presupune o constiinta puternica a mitului, arhetipului, relatiei dintre specific individual, national si universalitate samd. apoi, ma mira ca nu a fost dat exemplu ionesco, mai ales cat timp el insusi, ca om de teatru, a insistat foarte mult pe ideea de uimire si pe cea de mirare. referitor la penultimul paragraf, o intreaga discutie se poate naste pe marginea lui, pentru ca expediaza o problema, afirmand reductionist niste solutii pe care nu le sustine, aruncand in arena concepte grele, gen constientizare. or, aici, cel putin fenomenologia, in variantele ei, ar avea de spus una, dar mai ales alta. | |