= Părere, | marian vasile [31.Aug.11 13:19] |
Poezia își pierde din intensitate în strofa a doua. Nu mai are același zvâc! nu-mi dau seama de ce. Mai citesc și poate mă dumiresc. Altfel, prima strofă e strong, în sens licoristic, curge – în același sens. Mi-a plăcut că așa cum figura tatălui apare – timid, subiacent, subversive, așa și dispare. Repet, strofa a doua e altceva, mai puțin fluid, vâscos, care îngreunează. Revin. Cu bine, M.A | |
= dimpotrivă | Vasile Munteanu [31.Aug.11 17:15] |
mie s2 mi s-a părut "strong"; chiar dacă nu știu de ce; dar, dacă se lămurește antecomentatorul cum e cu s1, sunt sigur că mă lămuresc și eu cu s2. până atunci spun de ce nu îmi place prima (subliniez - ce nu îmi place; pentru că sunt și aspecte care îmi plac, dar care dp meu dv nu salvează strofa): în primul rând, se vrea (nu se vrea, ar trebui să fie) o introducere; dar se lungește nepermis de mult; apoi, pare focalizată mai mult pentru a justifica utilizarea "englezismelor" (atât de criticate de unii); mai mult, în loc să sugereze, definește, ceea ce plictisește, tehnicizează discursul; printre altele, nu face exact ceea ce mărturiusește că ar trebui să facă: nu înjură; iar reprimarea emoției reactivează justificativul. re și eu vin. | |
= la office | Motoc Lavinia [31.Aug.11 17:40] |
Hai ca venii si eu cu parerea mea caci nu ma puteam abtine. Mi-au placut primele patru versuri in special din prima strofa, acolo s-a setat tonul. Nu deranjeaza englezismele daca nu se face abuz, pastreaza-l pe ' mother' si ' father' si taie-le pe restul. Ultimele doua versuri din prima strofa nu pre aisi au rostul dupa mine, de ce ni te-ai adresa publicului asa, plus ca sunt superfumate. Imi mai place frica din strofa a doua, dar mi-ar placea sa fie mai mascata. Si eu trebuie s aplec, nu stiu daca revin. | |
= re vasile, marian, lavinia | adrian pop [31.Aug.11 17:59] |
cred ca marian a citit inainte de modifica s2 avea o topica mai ciudatica, nici acum nu stiu daca-i cea mai potrivita poate de aceea a fost derutat, nu stiu (admit ca s2 poate sa para mai viscoasa, acolo am vrut sa concentrez ideea, intimplarea) vasile, ai dreptate, este o introducere (initial nu existau doua strofe, apoi am separat ultima parte exact din acest considerent) si este una prea labartata (a sesizat asta foarte bine si lavinia - nu sint totusi de acord cu faptul ca-s fumate ultimele doua versuri din s1, citesc destul, cred eu, dar in afara de textele mele nu cred sa le fi intilnit ) motiv pentru care ultima parte din s1 o sa cada da, nu imi plac prea mult, nici mie, englezismele, de aceea am vrut sa le justific - o sa cada si office cu ultima parte din s1 deci sper sa rezolv si asta speram ca exact pentru ca spun "ar trebui sa va injur dar poezia nu are pic de revolta" sa se simta injuratura si revolta oricum se pare ca va avea o alta fata poezia, neah multumesc tuturor pentru observatiile pertinente | |
+ serigrafie | Vasile Munteanu [31.Aug.11 18:43] |
(din experiență, antecomentatorul are mai mult revin ca mine, așa că nu o să mai aștept reacția sa, oferindu-i astfel un pahar spre reumplere, prin urmare și o revenire mai consistentă, fără dureri de cap...) îmi place că, deși pare un text biografic (ca majoritatea), este mai mult de atât; impresionează rafinamentul cu care împletește motive biblice (încă din titlu) cu sugestia de natură estetică; prin urmare, vorbim de o vârstă a inocenței, dar o inocență deloc (sau atât de puțin, încât acest aspect este anulat) biologică; aceasta înseamnă că, așa cum am spus, deși pare nu suntem în prezența unei evocări, ci a unei (h)ermetizări; una care apelează, printre altele, atât la psihologie, dar și la heraldică; la numit și la nenumit; la plin și gol; la unu și multimplu iar, de aici încolo, cine are plăcere să interpreteze astfel textul, se poate raporta la cuvântul pe care l-am ales să-mi sintetizez comentariul: serigrafie (plecând evindet de la "fabrica de picturi"). am citit cu plăcere. | |
= E bine structurat, | Liviu-Ioan Muresan [31.Aug.11 21:27] |
bine tăiate versurile, acoperă perfect lipsa punctuației pentru interpretare. Eu o văd ca pe un elogiu adus mamei, într-o formă ce sfidează sentimentele autentice. Englezismele potențează aici. Și eu sînt total împotriva imixtiunilor. Potențează pentru că îndepărtează autorul de sentiment, pune sentimentul pe piedestal și cititorul îl priverște de jos și se minunează. | |
= AP, | marian vasile [31.Aug.11 22:05] |
După ce am citit încă o dată poezia bag de seamă că… e alta. La fel de bună. Mai condensată. Îmi păstrez idea că forță imagistică, poetică și cum mai vrei tu se flă în s1. Și ca să răspund postcomentatorului meu, care este antecomentatorul meu de acum, s1 mi se pare strong pt că: 1. Are o cursivitate pe care s2 nu o are, poate din cauza “frânelor” puse de repetițiile din s2. Repetiția, pentru mine, diluează, stopează, indiferent c e ar spune teoria literaturii. 2. Madăr nu mai este de mult englezism, el merge de minune cu grădi; creează un efect aparte, original în poezie, efect care nu există pe nicăieri în s2 3. Mi se pare forțat „pentru întotdeauna” Mă rog, chestii de gust poetic; și „licorist”. Așadar, postcomentatorul meu care a devenit antecomentatorul meu poate să stea liniștit (să-i dea dumnezeu atâta liniște câtă „reumplere” mi-a făcut el mie ): am justificat și am terminat. Sticla. Pictura. | |
= ... | Maria Calinescu [01.Sep.11 00:07] |
ai găsit tonul pe care îl căutai, cu toate astea, tinzi să cazi într-un descriptiv care nu e neapărat de/cu folos. nu intru în detalii... dacă e un text personal, trebuie să rămână așa cum a venit, un sens e acolo. salut. | |
= acum inteleg | Cristina Sirion [01.Sep.11 02:27] |
apropos si de ceea ce spune Maria, referitor la tonul/ directia pe care spuneai ca ai gasit-o. pastreaz-o, e altfel decat ce se scrie de obicei si diferenta sta intr-un soi de curaj (ingrijit, as spune, se simte ca vine dupa ceva cautari) care rasuceste sabloanele si se simte. si ca sa nu fie fara acoperire afirmatia, uite de unde vine: "lui nu i-am spus niciodată father și acum oricum i-aș zice tot aia tot un bolovan ar arunca în rîul ăla să vadă cum cade valul pentru că mother nu era ca fufele astea care-și cară plozii peste tot" curajul e in "tot aia", e in "father", "fufele astea" care in context da, construiesc exact imaginea aia cu fabrici si uzine si strazi de granit si pete de ulei, fufe, etc etc. si nu ca nu deranjeaza, isi au locul acolo. impresia e ca lucrezi bine cu amanuntele ca sa scoti la iveala esentialul, si esentialul ramane oarecum nespus dar perfect implicat (faina metafora, iese la suprafata fara a forta). sper sa ma crezi ca nu sunt deloc biased, e o poezie reusita. mi-a placut cum ai legat strofele cu "plodul aruncat". e greu sa mai lucrezi cu metafore si sa-ti iasa neobositoare. eu am remarcat imediat justificarea englezismelor din poezie si a avut efectul pe care l-ai cautat. ma gandeam ca ar fi bine sa stii, daca a mers la mine poate ca de fapt merge si-i ok. | |
= ca sa fie clar | Cristina Sirion [01.Sep.11 02:30] |
uitasem sa spun, evident ca au si altii curaj, important e cum il dozezi si in ce context. iar asta chiar cred ca tine de-o perceptie fina pe care unii o au iar altii o mai nimeresc. de-aia spuneam de cautari si diferente. | |
= re-uri | adrian pop [04.Sep.11 10:00] |
vasile, ai vazut bine, textul este prea putin autobiografic (mai exact exploateaza o intimplare, incetosata si aia) am vrut sa exploatez o virsta a mitologiei - daca ai sesizat asta in text, fara sa o subliniez, ma bucur mersi si pentru stea marian, se poate spune si asa, ca-i o alta poezie intre cele doua citiri (umpleri) ale tale, eu am facut citeva modificari (am zis inainte de ce, textul asta nu iesea deloc cum il simteam) ai dreptate cu efectul ala, nu exista in s2 mersi de comentariile aplicate maria, sincer, nu stiu exact ce ton caut si daca, in mod constient, caut unul mersi pentru interes cristina, acum, tie, doar mersi | |
+ Poemul meu de azi | ioana negoescu [04.Sep.11 10:29] |
Nu cred că are importanță dacă textul este sau nu autobiografic. Până la urmă contează că ajunge până la cititor și este autentic ca și trăire, ca stare. La mine a ajuns, recunosc îmi place tonul autobiografic, face totul credibil din prima. Englezismele sunt excelent plasate și nu numai că nu deranjează, dar exploatează o zonă subliminală a percepțiilor noastre culturale. Îmi place mult finalul. De fapt finalul este esența acestui text care nu se teme de metafore, nu epatează, nu se dedă la stridențe, ci dezvăluie, evocă, desenează o frică mai veche, trecută, cețoasă. Este poemul meu de azi. | |
= liviu si ioana | adrian pop [04.Sep.11 11:13] |
liviu, da, poate fi si un elogiu mamei oricum despre o mama este vorba, in primul rind mersi pentru ioana, pentru mine finalurile sint foarte importante incerc sa le imprim forta, sa concentrez ceva acolo in textul asta cu atit mai mult, este, cum ai spus tu, esenta acestei poezii mersi pentru stea | |
= pdv | Mihai Robea [04.Sep.11 23:52] |
un discurs bun..in raport cu acest gen de discurs Amendamentele mele sunt urmatoarele: ..'si oricum i-as zice tot aia-i'.. ..'plodul', fara apostrof, data fiind gratitudinea discursului ..'totdeauna', fiindca micile fixuri si sensibilitati nu intereseaza pe nimeni, doar varianta finala ..frica se caleste..timpul prezent(aici) deschide un culoar care intareste in acest caz aducerea englezismelor este o chestie inspirata; tonul reda starea | |
= aici | adrian pop [05.Sep.11 17:55] |
"si oricum i-as zice tot aia-i", ce-i de amendat? bine, se poate formula in alt fel, dar ramine asa la fel si cu "intotdeauna" - exact totdeauna am vrut sa spun, dar, nu stiu de ce, am scris asa daca pot sa mai jonglez cu ratiunea cu senzatiile nu ma pun ever cu plodu' versus plodul, am si eu dubii, daca voi reveni vreodata pe text poate-l schimb cu riscul de a te dezamagi nu schimb nici "prajea" calit are alte conotatii si nu asta am vrut sa spun desi as putea sa schimb timpul mersi pentru sugestii si interes | |