| = ... | Silvia Bitere [12.Aug.11 09:42] |
| nu încerc nimic, domnule profesor, o spun. Poetul Ioan Mircea Popovici se lasă locuit: "când mă întorc de pe mare grădinăreasc între cele trei case care mi le-ai lăsat Tu" există ceva care scoate poetul prin mărturisire, din adânc la suprafață. să fie martor la propria lui întâmplare care avea să se întâmple: "ce greșeală făceam dacă plecam prea devreme" "țărmul înalt s-a iubit cu marea și cu insula din vecinătate născându-se Peninsula" - așa pășește omul înalt prin viață, așa se naște valoarea din om, printr-o iubire de "țărm înalt" și-o "mare" | |
| = printre stele | Maria Gheorghe [12.Aug.11 19:33] |
| ma uitam dupa doua versuri, cand... « dincolo de Infinit m-ai lăsat să văd ce n-am văzut aici » la sapte fuse orare de « calea laptelui (care) a dat în foc », dincolo de ocean si aproape de marginea Infinitului, am afalt ca incepem ziua de azi, maine... si mare fu bucuria, ca s-a auzit pana aici bucuria ta. se simte aproape ploaia de stele a acestor zile din perseidele (larmes de Saint Laurent) de langa Cassiopeia nici macar nu intorc privirea, si ce bine se vede W! o broderie peninsulara la tivul visului si al visarii... « spune Tu ce greșeală făceam dacă plecam prea devreme » | |
| = . | Raul Ionut Coldea [13.Aug.11 01:14] |
| eu păstrez primele două strofe și pe cea finală. Dacă îmi permiteți. Acolo mă simt confortabil. Acolo simt sinceritate maximă. La a doua strofă e "pe care", nu? Cu plăcerea lecturii, Raul | |
| + poem - peninsulă | Ioana Geacăr [10.Dec.18 14:27] |
| Poemul reuseste cam greu sa nu se fragmenteze, pare un colaj de minipoeme. In special prima strofă te reține prin emoția uriașă, captivă într-un spațiu așa mic, prin mărinimia, umilința inteligentă, candidă : "făcându-ți Ție loc în sufletul meu am ajuns să trăiesc în afara mea" . Superb poem, cu greu am reușit să merg mai departe in poemul următor din strofele 2 si 3 ...apoi in poemul fiecărei strofe Colajul are forma unei peninsule... stâncă lângă stâncă:) | |
| = cînd te întorci de pe mare.... | Cristina Rusu [13.Aug.11 16:16] |
| m-am bucurat că Ioana a evidențiat acest poem. îmi place tare de tot grădinăritul în trei case. un poem molcom, ce cade direct în inimă. am vrut să las semn aici Ioan. cu prietenie, bia | |
| = pentru Silvia, Maria, Ionuț, Ioana și Cristina | Ioan-Mircea Popovici [19.Aug.11 08:09] |
"când mă întorc de pe mare grădinăresc între cele trei case pe care mi le-ai lăsat Tu" uitasem fereastra deschisa-n ziua dintai nu mi-am dat seama ca ziua a trecut asteptam dimineata sa dau raspuns mizez pe bucuria intoarcerii fiului risipitor lasasem sa intre aerul marii cu linia zarii trecuta prin Infinit asimptotic pentru Silvia, Maria, Ionuț, Ioana și Cristina cu prietenie înstelată sa fie cât pentru 5 uși | |
| = .... | Anni- Lorei Mainka [22.Aug.11 13:57] |
| Ce bine-i acolo unde zici ca ai fost. Stii sa te intorci poetic din marea cea mare in sublimul unui vers, pasii iti sunt domoli precum scrierea. Nu, nu mai analizez demult, citesc si simt. Ajunge. | |
| = chiar am fost | Ioan-Mircea Popovici [11.Dec.11 09:01] |
| ce înseamnă să faci diferența unde zic că am fost eu chiar am fost tocmai de aceea se simte pentru că-i vorba de descoperiri nu de invenții pe care Tympul le acoperă | |