| = VM, | marian vasile [02.Aug.11 11:05] |
| Nu vorbesc aici de construcție (aș renunța la “munte” din “orice râu e de fapt/ munte curgând. înspre Marea Prafului.” Aș spune, simplu, “orice râu curge înspre Marea Prafului , dar mă rog….”), mesajul mă interesează. Marțienii, balaurii, pictorii și alți cei câțiva pe care i-am adunat și la care am renunțat (greșeală?) nu pot a viețui fără poezie. Aceasta este o certitudine. A mea. Cele două ale tale (pe primul nu-l spun, îți e intim, al doilea e că eu voi bea toată viața) vin să întregească tiparele vieților noastre. O avea și Acela certitudinile lui, cu toate că mă îndoiesc. E prea truli în perioada asta, o să-și revină, desigur, ca “de facto” (sîc!!!) oricare dintre noi. Carmen omnia vincit. PS. Lipsește din această poezie plecarea, ori dorul de. | |
| = Lepurologule | Vasile Munteanu [02.Aug.11 14:09] |
nu intru nici eu în amănunte tehnice (nu văd de ce aș face-o); am să mă rezum la obiecția ta; la nivel de exprimare frustă, ai dreptate; numai că propunerea ta: "orice râu curge înspre Marea Prafului" sună ca în Geografia de clasa a IV-a; orice obiecție ai avea, abia acesta ar putea fi consederat vers: "un râu e un munte curgând" (observă că am spus: ar putea fi considerat, nu am spus: este). îți mai scapă ceva: curgerea în sine este "dor" (nu întâmplător am folosit "înspre"); și, da, fără Poezie nu se poate; de ce? "Carmine fit vivax virtus" ("Virtutea devine mai vioaie prin cântec"). | |
| = ... | radu stefanescu [02.Aug.11 22:26] |
| despre alegoria curgerii spre moarte, s-a vorbit. văd rostul muntelui, dar nu și rostul sincopei punctului (curgând. înspre), tăind tocmai curgerea. și nici alegerea lui "înspre", preferat lui "spre", n-o pricep. sunt apoi sclipiri pe care le-aș putea numi (firește, înșelîndu-mă sau nu) geniale: "de câte ori deschidem ochii decorul se împotrivește" sau finalul - unde totuși "ca niște mici bule de aer" îmi pare în plus, iar "preț de", o formulă expirată; am citit "numele mai boloborosește cîteva secunde la suprafața vieții" o cugetare plată: "altminteri ne-ar fi indiferent sau am da bir cu fugiții" (în opinia mea, ar putea lipsi) o poetizare facilă cu iz de calambur: "sufleorii ar însufleți numai guri de pământ" ce n-am înțeles, și asta, probabil, doar din vina mea, care e al doilea destinatar al dedicației - dar asta nu mai are, dpdv poetic, de-acum încolo, nici importanță. altfel, cu plăcerea lecturii | |
| = err | radu stefanescu [02.Aug.11 22:27] |
| nici - nicio | |
| = rost. rosturi. rostiri. rostuiri | Vasile Munteanu [02.Aug.11 22:55] |
| i) credeam că este simplu "de ce"; să spunem despre propoziția consecutivă că exprimă rezultatul unei acțiuni (curgerea); ii) de ce "înspre" și nu "spre"? să spunem că, dp meu dv, "spre" caracterizează un raport strict spațial, pe când "înspre" implică ȘI ideea de temporalitate, precum și (raport) modal-itatea prin care respectiva acțiune evolează; iii) desigur, aceeași idee poate fi reformulată în diverse moduri, funcție de preferința cititorului (mai ales a aceluia educat, cum este cazul de față). mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre. | |