| + "Diac tomnatic și alumn" | Aurel Sibiceanu [05.Mar.11 07:35] |
| Petrea se clatină în versul alb, dar merge cu siguranță de caravelă pe apele sonetului, descoperind tărâmuri ambetate și luxuriante. Mai mereu subiectul este trupul - acesta-i rușinat în cuvinte, de parcă nu i-ar hi de-ajunsă flagelarea cu vinul cel de obște și asupra de măsură, vinul care năruie și mintea în "umbra lui Istrate Dabija-Voievod"... Pesemne că inițiații în poezia cu formă fixă vor amenda stângăciile acestui sonet, dacă ele vor fi fiind. Nu pot să nu remarc frumusețea hâtră a acestui sonet, amintitoare de plângerea Eclesiastului, cel care a crezut că scopul vieții este căutarea fericirii personale... Cred că autorul poate include acest text în cuprinsul unei cărți. | |
| = multumiri | Ștefan Petrea [06.Mar.11 05:31] |
Multumiri, maestre Sibiceanu pentru increderea acordata. Daca nu cer prea mult, arunca un ochi si pe sonetul introdus la Atelier. Cer o parere pertinenta si nu mi se ofera... | |
| = am mai scris | Ștefan Petrea [06.Mar.11 05:31] |
Am mai scris un com dar s-a pierdut in neant. Maestre Sibiceanu multumiri pt increderea acordata. Cartea care sper sa apara cat mai curand va purta in pantecele ei si acest sonet. Toate cele bune! | |
| = stefan petrea- déjà vu... | Nache Mamier Angela [06.Mar.11 10:50] |
| un poem care are totul din panoplia unui versificator abil sonetul contemporan a evoluat demult si acest poem este "traditionalist",depasit,"déjà vu,déjà connu" e usor a scrie versuri... bateti pasul pe loc...à quoi bon? | |
| = Angela-raspuns | Ștefan Petrea [06.Mar.11 12:50] |
Doamnă (domnișoară) ati citit prea multe sonete, de aceea in corespondenta dvs cu poezia nu mai incape inca unul... | |