Comentariile membrilor:

+ aurel sibiceanu-lungime de unda
Nache Mamier Angela
[28.Jan.11 14:02]
am citit cu mult interes aceste marturii ...nu abandonati,scrieti o carte în acest sens !
e multa densitate si adevar în ceea ce povestiti...sunt daevarate modele de urmat,reflectii la conditia scriitorului,efemerul conditiei artistice pe fond de dictatura
un talent este o floare rara,fragila,un context neprielnic o poate secera pe veci...
recopiez o parte din text care mi-a mers la suflet,omagiu discret a celor care au demnitatea de a scrie în coltul secret al biroului lor,far furie si zgomot,autori de probabile capodopere ce dorm deocamdata prin sertare:

"Nici Pitești-ul nu a făcut excepție – sunt oameni din diverse domenii - politehniști, finanțiști, economiști, medici, muncitori -, care citesc și scriu în anonimat, care au o înțelegere superioară a fenomenelor din lumea umanistă, din lume în general, care au o imensă capacitate de a sintetiza just și sunt în stare să pună în dificultate și academicieni . Să scoți în public astfel de firi este foarte greu, iar atunci când reușești te lovești de alt inconvenient – contactul cu judecata altuia îi sperie, imunitatea lor pare de a fi de unică folosință, se retrag pentru todeauna în fildeșul singurătății lor."

multe din gândurile dvs.îmi redau încrederea în lumea scriitoriceasca,adesea nemiloasa

 =  Doamnă Angela Nache Mamier
Aurel Sibiceanu
[28.Jan.11 15:14]
Îndemnul Dumneavoastră de a scrie o carte este...de prisos; deja am publicat peste 24 de episoade în revista Argeș ! Mai urmează, nu-s nici la jumătate; în carte episoadele sunt mai ample,nu limitate de numărul lunar de semne, pentru care îmi pune revista,spațiu la dispoziție. Și cartea va avea un incovenient - lipsa banilor pentru editare. Dar, Pronia va face minuni dacă în economia Ei lucrarea asta are vreun rost ...

Totul este adevărat, pentru că am fost crescut în cultul adevărului și al dreptății; apoi sunt mulți "eroi"care trăiesc și pot mărturisi, îmi pot arăta obrazul... Vor fi și contestări ale verității, din partea acelora nemulțumiți de culorile în care i-am zugrăvit!!!

E bună și nemiloșenia confraților; ascute, șlefuiește caracterele adevărate...
Mulțumesc pentru "opaiț", îmi va micșora noaptea !
Omagiile mele.

 =  Aveți...
Miclăuș Silvestru
[28.Jan.11 20:35]
și un merit aparte: "Curajul de a fi singular." Stilul tragi-comic folosit într-o manieră personală vă va aduce mult succes. Cu siguranță, îl veți folosi în continuare. Aș remarca în citat doar: =„Îl cunoști, domnule Sibiceanu?” Îl întreb pe vorbitor, parcă inspirat: „Cum vă numiți, domle, să văd dacă vă cunosc?
... până la inclusiv:„Ați fost înțeleși, numai de prostii te ții, domnu Sibiceanu!”=
Adaug doar: - Să fim înțeleși, ține-o tot așa, domnule Sibiceanu!
Citit cu multă plăcere. Mult succes!

 =  Domnule Silvestru
Aurel Sibiceanu
[29.Jan.11 09:59]
Mulțam de trecere și aprecieri. Așa cum îi spuneam și Domanei Angela, cartea-i începută, se apropie de jumătate, nu mai pot da înapoi. Dialogul hâtru, pe care l-ați subliniat, este întocmai, acelea au fost cuvintele "împricinaților". Se întâmplă sau nu, dar am o bună ținere de minte; ajunge să-mi amintesc doar unu-două elemente că apoi refac totul. Cred că mi se "trage" de la școala generală, unde eram foarte atent la predarea materiei, memoram logic temele, acasă nerămânându-mi decât facerea temelor scrise și un imens timp pentru...lectură extrașcolară.

De câteva ori, Tatăl meu, exasperat că nu mă vede cu manualele școlare în mâini, mi-a verificat cunoștințele. De fiecare dată a rămas surprins că știu materiile la virgulă și conchidea:

"Avem de-a face cu un al doilea Napoleon, drept pentru care trebuie să ne comportăm cu el ca atare!"

Ce n-aș da să-l mai am pe Tata, ori măcar să-i mai aud vocea... Îmi doresc să-l visez măcar... Dar, la anii ăștia nu știu cum se face,visele s-au rărit, dacă mai am două-trei pe an... Poate că și din lipsa viselor de noapte a sporit și memoria... Ori o fi de la lecturilor din filosoful german Alzheimer !!!
Doamne feri !

+ ...
iarina copuzaru
[29.Jan.11 16:15]


nu pot să trec fără a lăsa un semn. mai întîi pentru transcrierea memorie (și-aici cred că aveți o mașină de scris vrăjitorească ce vă ajută:), apoi pentru călătoria mea, ca cititoare, în acel timp, și, desigur, pentru felul clar și cald de a povesti, verb pe care mulți nu-l au (mă refer la ingredientele acelea din 1001 de nopți, care pipărează și îndulcesc atît cît trebuie. spun aceste lucruri nu fiindcă aș confunda realitatea de mai sus cu basmul, ci doar pentru a sublinia calitatea scriiturii, dincolo de acțiunea relatată).

 =  Iaroslava
Aurel Sibiceanu
[30.Jan.11 10:24]
Mulțumesc pentru cuvinte și licuriciul din miezul iernii! Cartea este mult mai "spumantă" și sper să o dau gata anul acesta. Ai un exemplar pus de-o parte. Multă, multă sănătate îți doresc și să faci hăinuțe licuricilor, ca și până acum !




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !