| = . | nica mădălina [07.Jan.11 15:24] |
| am zâmbit la final, chiar larg. începutul pare căutat, abia apoi începe să se relaxeze încheieturile și să curgă mai firesc, adică mai în firea lui. cea în care nu ar trebui să sară în ochi potrivelile, ci să se insinueze. poate dacă nu ți-ai fi dorit să se potrivească, în cercuri concentrice, toate, n-ar mai fi bătut la ochi astea despre care spun (dau un singur exemplu, de celelalte cred că ți-ai dat seama deja: în primul paragraf ar putea lipsi clasa muncitoare, e de ajuns partidul pentru a fixa ideea) | |
| = furios inceput , radios final | Anni- Lorei Mainka [07.Jan.11 16:07] |
| Va multumesc pentru zimbete, urari si sa stiti ca au ajuns unde ati dorit: am ris cu lacrimi, stiu si ii aud pe concetatenii acestia, sunt aevea, sunt probabil un fragment din noi, probabil ca asa este in toate familiile, dar se prefac, se joaca de-a perfectiunea! | |
| = Multumesc | Razvan Dragoi [07.Jan.11 22:45] |
| Nu mă așteptam ca personala asta să trezească vreo reacție și vă mulțumesc mult! De fapt, este doar o notă pe un frigider în care-mi țin ascunse emoții, eșecuri, ratări,idei și, uneori, foarte rar, speranțe. Frigiderul cumulează timpu. Multumesc din suflet pentru că ați evaluat această scriere absolut fără vreo pretenție literară serioasă. | |