| = Trecere | Aurel Sibiceanu [22.Dec.10 07:22] |
| Prima strofă are un scenariu pronunțat comun,trădează stângăcie în materie de vers liber. Remarc doar splendida spusă despre ochi - hagii ai dorinței, sintagmă pour les connaisseurs! În schimb, partea a doua a poemei are foarte frumos motivate locurile comune, este o.k. Sunt delicatessen: "alunecarea în lume și topirea îmbrăcăminților...! "trecu și noaptea și iarăși frunze așezarăm pe noi eu îmi făceam nodul la cravată tu îți înfășurai o eșarfă în jurul gâtului eram aproape gata de a aluneca în lume era luni și duminica edenică aproape o uitasem tu vorbeai despre vreme eu mă rugam să ningă spre a-mi reaminti albeața trupului tău acum împodobit cu straie cum poți, Doamne, să stingi cu o dimineață asemenea facle și de ce, atât de tăinuite, ne topești îmbrăcămințile în racle...?!" | |