| + Text valoros | George Pașa [14.Nov.10 23:37] |
| E aici un text pe deplin realizat din punct de vedere estetic, având o compoziție ireproșabilă și un evantai de idei care te ține cu răsuflarea tăiată pâbă la capăt. Desigur, important de amintit este și faptul că aici se acumulează valori estetice, morale, filosofice. Cătălin Al Doamnei se dovește, de fapt, în ceea ce am citit scris de dumnealui, un maestru al metaforei, fără a exagera prin frecvența acesteia. Merituoasă este și calea prin care găsește îmbinarea armonioasă a planurilor. Dincolo de toate acestea, cred că avem, nu numai prin textul acesta, deschiderea unor căi noi în poezia actuală. M+am simțit de multe ori vinovat că o asemenea poezie nu este remarcată și scoasă din anonimatul la care e condamnată aici pe site. Și e păcat, fiindcă are o lumină aparte. | |
| = ma urasc, dar ce pot sa fac in dilema, in dilema, in dilema...? | silvia caloianu [15.Nov.10 08:05] |
| daca mai incerc sa citesc o data - si daca reusesc, pana la ultimul cuvant - si daca nu si nu ma emotionez, si daca nu vreau sa fiu rea (nici acum, precum nu am vrut / nu vreau nici in alte multe cazuri, in subsolul textelor recomandate / laudate... pe site-ul meu preferat, eh!), ce ar fi sa auzim si parerea unui critic? http://alexstefanescupostaredactiei.blogspot.com/ | |
| = talmeș-balmeș | Vasile Munteanu [15.Nov.10 09:10] |
m-am chinuit (din răsputeri) - ceea ce mi se întâmplă rar - să parcurg textul până la capăt; dacă în texte scrise în manieră similară (iar gândul că această scriere poate fi prezentată drept direcție nouă în poezie mi se pare o enormitate; de exemplu, primul care îmi vine în minte este Ion Gheorghe) avem de-a face cu forme explicite sau pervertite ale mitologiei universale și/sau autohtone, în textul de față pare că autorului i-a venit năstrușnica idee să introducă în aceeași oală sub formă de propoziții mai mult sau mai puțin coerente totatlitatea cuvintelor care îi vin în minte într-un interval de timp dat; bunăvoința (și chiar admit că textul este urmărit de o idee centrală) nu mă ajută să nu observ fracturile (care nu sunt numai ilogice, ci total inestetice). | |
| = dublu delir | Vasile Munteanu [15.Nov.10 11:48] |
dacă la cele sus-menționate adăugăm faptul că textul în totalitate este construit cu ajutorul unor exprimări infantile, barbarisme logice și, în unele cazuri, dovedind necunoașterea formelor de bază ale anumitor cuvinte, consider mai compromițător să comentezi astfel un text decât să îl scrii; redau cele mai grosolane exemple: zilele-mi sunt pestrițe ca laleaua pestriță monument al naturii (zile… pestrițe? + repetiție inutilă când însoțește comparația + dacă laleaua respectivă chiar este monument al naturii, precizarea este un exemplu clasic de redundanță); locuiesc pe o stradă… în numele unei patrii… în drum spre țara făgăduinței/ unde nu voi păși niciodată (multe nu le mai comentez; pentru oricine are cunoștințe nu cu mult peste cele elementare despre scriere, exemplele sunt edificatoare); am stat și m-am întrebat îndelung; celor mai cumplite și mai oribile umilințe; ți-au luat tot ce aveai mai bun… partea… pe care n-o știai decât din intuiție (iată cum partea devine întreg, chiar dacă este o necunoscută… intuită); desfășurarea elocinței ca un fir de argint neînfășurat într-un ghem/ înconjurând firea umană; pe la polii de gheață ai sentimentelor reci (abia aici ar fi crăpat pisicile lui Creangă); nu stă în virtutea sirenelor care în loc de hrană înghit toată momeala; am învățat gramatica limbii mele de la cei mai iluștri savanți/care… n-au stat niciodată pe un tron de aur așa cum li s-ar fi cuvenit/… mi-au lăsat cu limbă de moarte să împrăștii în stânga și-n dreapta/ ca pe niște grâuri (?!) cu nestemate în holdele de neghină ale lumii/ vocalele și consoanele limbii române; utopie perfectă; campează în tabăra de iarnă [a unui vis înghețat nicicând devenit realitate și așa este cel mai bine]; am acuzat… însă n-am învinuit pe nimeni (curat murdar); lumea oamenilor negri ca lignitul din minele neexplorate (iată că s-a descoperit teoria cum se poate ajunge acolo unde nu te duci); întunericul cel mai de jos; aurul cel mai de preț; mineri comuniști (și, de ce nu, kgb-iști); forțele mizerabile ale lumii puterile politice polițienești militare și financiare coalizate din tată-n fiu împotriva poeziei (curat delir patologic); cândva am iubit o fată îndrăgostită de propriul ei frate (autorul nici nu precizează, nici nu sugerează că nu el este fratele) și pe care tatăl ei o violase după ce tatăl a ieșit din pușcărie/ legea a considerat că o violase și pe mama copiilor săi (deci numai după ce a ieșit din pușcărie; m-am mai liniștit, eu credeam că și înainte…); au dispărut într-un accident aviatic aterizând forțat într-o mare (cum ar veni, până la urmă nu au mai aterizat); mai aveau puțin până la o insulă/ dar când s-au apropiat insula s-a scufundat în mare inexplicabil (parcă văd filmul Final Destination, cu subtitrare în limba română; și, oricum, sunt convins că, dacă ar fi existat o explicație, insula nu s-ar mai fi scufundat…); am studiat îndelung (autorul are preferință pentru procesele îndelungate) lipsa de luciditate a fotbaliștilor (am aflat, iată, de ce își dau cu stângu-n dreptul); după reputarea (?!)unei victorii; după antrenamente imposibile se pierdea văzând cu ochii (subiect curat eliptic); clipe infecte sfâșiate de propria lor ingratitudine; morminte ambivalente. deci un astfel de text poate fi considerat un „text pe deplin realizat din punct de vedere estetic, având o compoziție ireproșabilă și un evantai de idei care te ține cu răsuflarea tăiată pâbă la capăt” (G. Pașa dixit.)? evident că toți greșim; și e bine să răspundem acolo unde am greșit (ceea ce urmează); dar să ai (nici nu știu cum să îi spun) tupeul sau lipsa de discernământ să propui un astfel de text drept noua direcție în poezie mi se pare, să zicem, incalificabil (pentru că ar trebui să folosesc adjective pe care prefer să nu le scriu). | |
| = Muzeu in aer liber | Gheorghita Ionescu Eugeniu [15.Nov.10 12:17] |
| O poezie eseu.Extragand partile de proza din text,ramane totusi destula poezie.Puterea ursului...nu e suficienta decat in proverbe.Prea multe sunt temele propuse de text,ai impresia ca autorul oboseste sub asaltul propriilor evocari,ele vin de peste tot.Un ghid ar fi necesar,problema e ca trebue sa fie neutru si neplatit. | |
| = Și totuși... | George Pașa [15.Nov.10 12:38] |
| Textul are unele virtuți pe care probabil unii nu le observă. Recunosc, am lecturat și comentat superficial. Cred că nu era necesară atâta patimă în susținerea unui punct de vedere, fiindcă nu prea contează părerea mea. O zi bună vă doresc tuturor! P.s. Nu cred că mai sunt necesare alte atacuri la adresa mea, fiindcă nu mai am de gând să intervin. | |
| = . | Vasile Munteanu [15.Nov.10 13:19] |
| domnule Pașa, primul meu comentariu de la acest text reprezintă pur și simplu exprimarea unei simple opinii vizavi de un text de calitate mai mult decât îndoielnică; nu am invocat alte atribuții, reproșul vizavi de afirmația că acest text deschide un nou drum în poezie putând să vi-l adreseze oricine. abia a doua mea intervenție a mea considerați-o a fi una în calitate de redactor, atribuția sa fiind aceea, printre altele, de verificare a comentariilor în urma cărora textele sunt remarcate prin înstelare; revoltat (ar trebui să fiți revoltat pe dv), invocați faptul că... sunteți atacat(!?), când, în realitate, dacă vom confrunta ora celui de-al doilea comentariu al meu de aici (11.48) și la ora comentariului dv-răspuns (la primul meu comentariu, pe care, absolut neprincipial, l-ați dat la un text al dv recomandat de mine, unde, apropo, am să vă răspund - 10.22), vedem, de fapt, cine atacă pe cine (dovedind lipsă de caracter e o afirmație prea dură, dar nu mai pot spune neprincipial, că mă repet). domnule Pașa, iată ce observ eu și "unii nu observă": două evidențe faptice - i) maniera mai mult decât subiectivă în care ați apreciat un text de o clitatate mai mult decât îndoielnică, precum și ii) maniera în care ați reacționat drept urmare a receptării unei observații pertinente și în teremeni indiscutabil normali. prin urmare, vă anunț că vi se retrage dreptul de a aprecia prin înstelare texte pe o perioadă nedeterminată. vă salut (judecând după cum ați reacționat, dezamăgirea mea probabil că vă lasă rece) | |