| = "De dragul tău/ voi rezista acolo" | Dragoș Vișan [28.Aug.10 22:04] |
| Un pet căzut. Un cer implorat. O așteptare. O chemare. Din inima cu două brațe ce ne doare. Din doi plămâni cu patru vene. Înc-o dușcă de furnale. Se iscă un vârtej, ne ia din loc. Iubirea dă târcoale. Mi-am permis să dezvot puțin acest poem de dragoste. Spus de tine altfel decât suntem obișnuiți. Cu toată impresia unui deja vu, deja vecu, a unei apocalipse care pune capăt cunoașterii de-aici, îndosariază existențele, face din viața aceasta muzeu în aer liber, însă peste ea conturează adevărata Lume lucrătoare, a celor vii, a lui Dumnezeu. | |
| = ... | Monica Manolachi [28.Aug.10 22:24] |
| Mereu sensibil! Ai mai scris tu despre momente apocaliptice, îmi amintesc și acum de păpușa aceea dezmembrată. Și aici este dichotomia natural/fabricat, real/"real". | |
| = Ștefan Ciobanu: | Ottilia Ardeleanu [29.Aug.10 10:28] |
| un final ușor ironic, peste toată starea aceasta de dincolo, plutind în puritate. strofa din mijloc mi-a plăcut cel mai mult. creează și o imagine "ca de la cer la pământ". sensibil, Ștefan! Ottilia Ardeleanu | |
| = raspunsuri | ștefan ciobanu [29.Aug.10 12:01] |
| : monica, ma bucura mult cand cei care mai citesc poeziile mele isi mai aduc aminte anumite poezii. chiar este ceva placut. ottilia, ironia ma cam urmareste in ultimile poezii. multumesc de citire. | |