| = desculț prin rouă | Ioan-Mircea Popovici [15.Aug.10 09:40] |
| de pe-o pânză de păianjen picături de rouă-n grădina cea nouă "Când e soare, când e ceață, când foșnește sângele în noi… …și la focul nou început cărăm nou-nouțe scântei… Paserea Tinereții mai cântă prin ramuri, pribegirea m-a scăpat din chingă și hamuri. Cu palmele noastre, arse de rouă și mângâieri ocroti-vom candela din ziua de azi, ca din ziua de mâine și din ziua de ieri… Domnului să-I mulțămim că tot împreună intra-vom în seară. un somn va trece prin noi cum trece coasa prin fragedul trifoi". | |
| = Ioan-Mircea | Aurel Sibiceanu [15.Aug.10 09:49] |
| Mulțam de trecere... Mda, e o variantă! Desăvârșite sunt doar lucrarea Celui De Sus și a lui Bach... Mi se pare minunat când un text lasă cititorului posibilitatea să-și ia tainul lui... Salutări, Dumitale și...pescărușilor! | |
| = punțile cerului | Ioan-Mircea Popovici [15.Aug.10 10:01] |
| sărbătoare mare azi de bucurie arhipelagul meu ajunge până-n grădină dă Doamne psalmilor glasul zburătoarelor pescărușilor lasă-le pânze albe cer nou și pământ "Maria cea Nouă, dulce-amară, Domnului să-I mulțămim .................... Cu palmele noastre, arse de rouă și mângâieri ocroti-vom candela din ziua de azi," | |
| = con mucho gusto | mihai amaradia [15.Aug.10 10:55] |
| buna treaba poemul acesta desi construit in graba spune doar atat "Marie, amăruie-femeie Marie," noi oltenii avem chiar un cantec popular superb marie marie ia sa-mi spui tu mie... ne mai citim | |
| = domnului Aurel Sibiceanu: | Ottilia Ardeleanu [15.Aug.10 11:11] |
| "până ce un somn va trece prin noi cum trece coasa prin fragedul trifoi"! Maria, nume românesc de o frumusețe rară, cu rezonanță deosebită atunci când e rostit, iată ce farmec, sensibilitate și forță conferă versurilor. Ottilia Ardeleanu | |
| = Doamna Ottilia | Aurel Sibiceanu [15.Aug.10 11:45] |
| Mulțumesc pentru zăbava pe acest text. Într-adevăr,Maria este un nume frumos, desăvârșit! El vine din aramaicul Maryam, Doamnă! Întru mulți ani celor dragi și mai ales celor ce poartă numele Maicii Domnului! | |
| = Frumos, | Liviu-Ioan Muresan [15.Aug.10 11:50] |
| ca un psalm. Iată o poezie potrivită momentului și deosebită cititorului. Îmi place curgerea versurilor și ritmul interior. Să fiu cîrcotaș, aș zice de:"fragedul trifoi". O îmbătrînește puțin :) La poezie mă refer. E însă un text de remarcat. LIM. | |
| = Domnule Amaradia | Aurel Sibiceanu [15.Aug.10 12:12] |
| Regret că am construit în grabă acest poem, prin anul 2000, și că nu mă ridic la exigențele Dumneavoastră. Pe de altă parte vă mulțumesc pentru că mi-ați spus câte ceva despre acel cântec oltenesc. Mai jos vă dau adresa unui cântec; textul lui integral îl găsiți în prima pagină a mea, de autor, pe agonia.ro Am făcut specificația pentru a putea să aveți o părere ne-influiențată de virtuțile vocale ale artistei Maria Gheorghiu. Cu stimă! http://www.musicmall.ro/artisti/maria_gheorghiu/albume/floare_de_vartej/maria_de_mangop.html?a=trl | |
| + Frumusețea zilei transpusă în acest pom | Maria Prochipiuc [15.Aug.10 16:32] |
| Primul vers are o frumusețe deosebită prin acel amăruie-femeie și nu numai, dar și pein repetarea numelui la început și la sfârșit de vers. Sărbătoarea de sânt Maria mare undeva la jumătatea lui august când strugurii dau în pârg e bine definită de versul trei. Poate pentru mulți dintre noi amintirile sunt ca păsările ce cântă prin ramuri…Strofa a doua definește atît de simplu dar cu rezonanțe puternice trecerea spre suferință, stilizată de versul: când foșnește sângele în noi… Strofa a patra aduce din nou sintagma din prima strofă dar mult mai definită: dulce-amară..și apoi trecerea spre: până ce un somn va trece prin noi cum trece coasa prin fragedul trifoi. | |
| = Doamnă Maria Prochipiuc | Aurel Sibiceanu [15.Aug.10 19:48] |
| La mulți ani, cu prilejul acestei Sfinte Zile în care suflarea creștinească se reculege întru Adormirea Maicii Domnului. Mulțumiri sincere pentru apreciere. | |
| = Liviu-Ioan Mureșan | Aurel Sibiceanu [15.Aug.10 19:56] |
| Mulțam și să binevoim în Spiritul acestei zile. Amu, și eu mi-s la începutul Bătrânului, măcar de mi-ar da Domnul minte să fiu cuminte ca trifoiul sub coasă! | |
| = noul motto | Anni- Lorei Mainka [16.Aug.10 00:28] |
| poemul e ca un leagan un alint de departe pregatindu-ne pentru mai tirziu iar noul tau motto este o dorinta? sa stii ca poti fi fericit ca ar fi trebuit ...hm....am fi trebuit multi, multe si mai ales interesante dar amintirile sunt fatetele din noi, cum am fost rasfoiti de unul si altul imi place noua poza, si gardul si soarele poti fi mindru de un poem scris in graba atit de bun | |