| = Per Teodor Dume | Danut Gradinaru [27.Jun.10 18:31] |
| După "cea mai lungă zi" e cea mai scurtă noapte. Și timpul mă surprinde în jocul de "cuvinte"; doar "umbre" ce suspină cu glasul stins de șoapte. M-adoarme cântul serii ca pe-un copil cuminte. "și totuși nu sunt singur" Un poem plăcut ce lasă amprente. Citit cu plăcere! Doar cuvinte de bine! | |
| = re* dănuț gradinaru... | Teodor Dume [27.Jun.10 20:10] |
| dane, mulțumesc de trecere și semn. ești binevenit orișicând. același, teodor dume, | |
| = semn | Zaharia Ramona [28.Jun.10 04:10] |
| În cea mai lungă zi "durerea se înfășoară pe trup" izolând singurătatea ca o fașă ... la exterior nu se văd semnele. | |
| = "o durere proaspătă" | Alexandru Gheție [28.Jun.10 12:20] |
| imagini pătrunzătoare aici, pline de sugestie - "zboruri fără aripi înalță lacrimi spre cer" Cea mai lungă zi nu poate fi decât una a durerii, a ne-înălțării, a lacrimiilor scurse din ne-zbor... Îmi place cum ai împletit aici imagini olfactive , vizuale, auditive, modul de construcție a textului, cu prietenie, alex | |
| = re* zaharia ramona, alexandru gheție... | Teodor Dume [28.Jun.10 20:18] |
| mulțumesc mult de trecere și modul de interpretare. vă mai aștept. cu sinceritate, teodor dume, | |