| = construcție. Ottilia | Ioan Barb [16.Jun.10 21:29] |
| Un poem interesant, mai simplificat, mai concentrat. "consideri punctul imaginar jumătatea într miazăzi și miazănoapte o inimă de furnică dinspre care desfaci cu grijă" Un semn, Ioan. | |
| = punctul imaginar | Ottilia Ardeleanu [16.Jun.10 22:47] |
| Ioan, mulțumesc pentru prezență, pentru semn. Ottilia Ardeleanu | |
| = "înălțând infinitul" | Alexandru Gheție [17.Jun.10 08:03] |
| îmi place împinsul spațiului înspre albastru, secționarea infinitului de aripi și înălțarea sa către un alt infinit... E aici parcă o continuă sondare a eului, o încercare de a depăși spațiul, de a se depăși pe sine. Discursul e concentrat, sigur și aștept să ne spui cum este acolo, după "bâșt", de unde pala de vânt inventează zborul :)... alex | |
| = Alex, infinitul... | Ottilia Ardeleanu [18.Jun.10 16:46] |
| este așa cum îl percepem fiecare, mai mic ori neîncăpător, mai mare ori imposibil de conceput. mă bucur că ai trecut pe aici, îmi place interpretarea ta. mulțumesc și te mai aștept, Ottilia Ardeleanu | |