| = nepasare de cer albastru | Constantin Gabriel Obreja [01.Jun.10 09:20] |
| Durerea e in firea de a exista a omului! Mai mor de un milion de ori si sunt nemuritor. Aduc pamantul printre flori, sa-i cred un viitor, Culoarea o iau din ochii tai si nasc atatea curcubee. Ca ingeri buni cu oameni rai, sa nasca prunci dintr-o femeie. | |