| = Liviu și zborul. Înalt | Alexandru Gheție [05.May.10 21:03] |
| Aș mai adăuga lumina țâșnește din beznă, din lăuntrul său, așa ca o de-cojire de întuneric... și apare ea, stră-lucirea... Mi-a plăcut zborul tău, indiferent, sobru, plin de forță, dar fără de privire, lipit strâns de ... aripă, aș spune, nu? :). Finalul e reușit și el... Poate la strofa a doua aș mai dezvolta, un vers ceva... :) alex | |
| = LIM | Mihaela Roxana Boboc [06.May.10 00:27] |
| ...dar nu lacrimile ci ochii în care se priveau i-au ucis. un poem despre lumina interioară, ca formă de supraviețuire a spiritului uman. Înăuntrul nostru găsim resurse de creație și izvor de lumină. Frumos poem! Mihaela | |
| = domnule LIM | Cătărău Alina - Andreea [06.May.10 18:34] |
| mi-a plăcut nespus acest poem. Pentru zborul în doi, zborul cel înalt, nu este nevoie decât de lumina din suflet, lumina produsă de iubire. Foarte frumos. Cu stimă, Alina | |
| = Alex, Mihaela, Alina, | Liviu-Ioan Muresan [06.May.10 21:07] |
| Profund mișcat de trecerea prin cele slove. Atenția e mama sensibilității mele că v-am atins nevrednic, trecător. Mare mulțmire și admirație pentru ceea ce faceți. O vom discuta pe marele palier. LIM. | |
| = "lacrimile ne erau luminițe aprinse", LIM! | Ottilia Ardeleanu [07.May.10 15:40] |
| Și pentru că nimic n-a fost spus, încă, luminițele din ochi reflectă viața din noi, puterea de a ne înălța până departe, puterea și dorința de a fi lumină pentru noi înșine și pentru cei dragi nouă. Astfel trecem peste toate obstacolele. Textul are imagini puternice și transmite lumina interioară! Ottilia Ardeleanu | |
| = Ottilia, | Liviu-Ioan Muresan [08.May.10 15:21] |
| multumesc pentru semn. Imi pare bine daca a transmis cu adevarat ceva. LIM. | |
| = Poeziile care transmit | Csiborg Mirco [08.May.10 15:34] |
| ..se apropie, cele care daruiesc ajung. Totusi, nu pot zice ca nu mi-a placut. “Atenția e mama sensibilității mele ” ar merita sa fie un vers intr-un poem si mai bun. O parere cu totul personala, Archibald Haddock | |