| = Bun de citit | Daniel Ionuț Vasile [30.Apr.10 21:56] |
| Da... Încă o chestiune literară care se cade a fi apreciată. O imaginație bogată, dar certată cu cele sfinte. Însă așa este la modă acum, fără pasaje mai colorate nu atragi pe nimeni. Se remarcă și prin echilibru acest fragment. | |
| + Nu este primul... | Emil Iliescu [30.Apr.10 21:15] |
| Nu este primul fragment pe care-l citesc din acest "roman interior". Un roman scris din fireasca aplecare a timpului peste fruntea plină de gânduri a omului de litere, timp coagulat din apropieri și depărtări de ființe dragi sau mai puțin dragi ( în fond, ființele sunt cele care ne împlinesc ființarea!). Un melanj de tristețe ironică, o radiografiere fină, ușor caustică, a unei Românii a tuturor posibilităților. O emoție firească atunci când este vorba de locuri dragi străbătute pe cursul izvorului viu al peniței sau sub siajul corăbiei de fericire a sufletului. Ștefan Dăncuș pare doar că a capitulat în fața timpului - "personal, ești în derivă, alți congeneri se încăpățânează să facă baloane de săpun, ai sfârșit în fundătura bibliotecii tale, nu te-ai racordat la percepția publicitară a zilei de azi, nu te-ai mediatizat îndeajuns, n-ai știut, n-ai avut chef ori energie, știi că ești depășit!". Dar spiritul lui liber îi șoptește că abia acum, la 40 de ani, bărbatul împlinește glasul stirpei sale, putând deveni o voce distinctă, puternică, ce ia în râs vremea cu capcanele ei existențiale. La 40 de ani, când poți spune că ai învins cetatea inexpugnabilă, uneori, a criticii literare, că nu ai îngroșat doar rândurile detașamentului de desant literar, ci chiar ai fost în fruntea redutei, agitând stindardul îndrăznelii lingvistice, manevrând arma ascuțită a cuvântului și apărându-ți ființa cu scutul frumos împodobit de metafore. Un text, care, alături de celelalte, împlinesc destinul bărbatului la 40 de ani și te provoacă să meditezi... Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = titlu | Stefan Doru Dancus [30.Apr.10 21:32] |
| Mulțumesc, prietene Emil, Unora le vine greu să creadă, așa cum mă știu ei, că fac ceva pentru țară irosindu-mi timpul prin Emirate sau aiurea. Cartea asta e o minimă dovadă (cam 50% din ea e viață proprie) a omului de 40 de ani în general. Știu de "Femeia la...", - am ales un titlu cu impact mediatic (așa cred), deși nu șe știe niciodată dacă nu voi sfârși, scriind în continuare, într-un fiasco oricând probabil. Mulțam că ai văzut textul. Să ai pace, Dăncuș | |
| = stefan doru dancus-modern | Nache Mamier Angela [01.May.10 11:45] |
| un text scris cu nerv, cu verva talentului si cu un miez socio - politic evident e un sir neîntrerupt de fapte inedite ,de universuri care frapeaza prin incisivitatea si clarviziunea autorului se citeste cu sufletul la gura un prozator inteligent si novator bravo | |
| = viata incepe la 40 de ani! | marie vranceanu [02.May.10 07:05] |
| Este primul fragment scris de tine pe care-l citesc pe poezie.ro. Nu-mi esti necunoscut.In luna februarie, ultima data cand am fost in Romania, am citit "Sex cu femei" roman pe care l-ai scris impreuna cu Adrian Suciu. O carte excelenta. Felicitari. M-am tot intrebat cum e sa scrii impreuna cu altcineva: unde era Suciu, unde erai tu? Ulterior v-am citit separat si m-am luminat!Eu nu sunt o scriitoare in adevaratul sens al cuvantului.Cochetez cu literatura. Incerc. Locuiesc la Milano si mi se rupe inima sa vad cum sunt tratati romanii. Ma bat mereu pentru conationalii nostri. In ce priveste promovarea culturii noastre-ZERO! Cred ca singurul scriitor roman publicat in Italia e Cartarescu. Cred."Sex cu femei" ar sta foarte bine pe rafturile de la Hoepli( sincer!) Mult mai bine decat alte tampenii promovate cu zel de cohorte de agenti literari interesati doar de propriile castiguri.Societatea consumistica, bat-o vina! Cum spune E. Iliescu( pe care sincer nu-l cunosc) mi se pare ca ai capitulat in fata timpului. Draga Stefan, la 40 de ani viata abia incepe. Vezi aici intervine un aspect interesant legat de societate. In italia o persoana la 40 de ani e in floarea varstei. La noi, sa recunoastem , o femeie la 40 de ani e deja o baba! Eu am 49 si ma simt excelent! M-am apucat de scris. Acum mi-a permis viata. Italienii au o zicala frumoasa: meglio tardi che mai! in traducere "mai bine mai tarziu decat niciodata". Imi plac textele tale. Si sunt fericita ca am descoperit acest site in care pot sa fug de imbecilitatea lumii occidentale. Sincere felicitari! Ne mai auzim sigur, Marie | |
| = citire de prieteni | Stefan Doru Dancus [02.May.10 11:01] |
| Mulțam de citire! Voi reveni! Dăncuș | |