| = un joc de cuvinte | Ochian Nicusor [14.Apr.10 05:54] |
| Interesantă abordare, o mare învalmașeală de cuvinte ce nu transmit decât "asta este poezia moderna" | |
| = . | Ecaterina Bargan [14.Apr.10 07:01] |
| dacă zici tu, așa o fi. dar am senzația că nu ai citit poezia de mai sus, fiindcă nu asta transmite, nici măcar aproximativ... | |
| = Diagnostic discursiv | Dragoș Vișan [14.Apr.10 22:48] |
| Iat-o pe Ecaterina stâpânind sălbăticia vieții actuale, punând autoscopic privirea sa ingenuă pe întraga realitate înconjurătoare. Tot ce-i ornament stilistic dispare, pentru că mesajul voinței sale se revarsă nestingherit. Includerea, ținerea universului propriu în universul extins, ca pe-o matroșcă a conștientizării de la unul la altul, frapează de la început. Antinomia vis - psihoză (stare obsesivă) e surprinsă pe viu, de pretutindeni. Motivul literar al spitalului ca salvare arată starea de îmbolnăvire și necesitatea unei probe curative pentru individul debusolat al mileniului III. Alt motiv este ambuteiajul, care ia locul sensului giratoriu din proza sa mai recentă. Cobirile cu murirea sunt detașate, autoironice, satirice. Păstrarea sângelui rece, alături de spirit ingenuu este o substanță elaborată, ori foarte personală, care iese din trupul ei ca o voce puternică, convingătoare. În final, poemul se transformă în slogan, spăgând orice hotare ale convențiilor literare. Eul deliricizat nu se supără pentru ceea ce primește, în schimb, pentru sinceritatea sa, ci de atitudinea observatorilor săi părtinitori din jur. | |
| = . | Ecaterina Bargan [15.Apr.10 04:50] |
| dragoș, tu ești cititorul meu preferat. e o poezie existențială, poate unică între poeziile pe care le scriu în mod firesc, și, inițial, eram un pic indignată să aflu că se citește în ea o simplă învălmășeală de cuvinte și un nonsens. în sloganul final se vorbește despre acel polițist din mintea fiecăruia dintre noi, care ne trasează limite și ne face conformiști, are legătură cu noțiunea de libertate și mai ales cu obținerea acesteia. mulțumesc ptr că te uiți atât de profund în spatele cuvintelor și desprinzi înțelesuri, uneori noi chiar și pentru autori. | |