| = aș adăuga... | sorina petrescu [15.Feb.10 12:21] |
| Să nu te pui cu prostănacii Deși e-o veșnică ispită, Că mintea lor (mânca-o-ar dracii) Întotdeauna-i odihnită! (Luchi Tenenhaus) De multe ori nu e ispită, Ci provocare, îți spun drept Că-n mintea lui prea odihnită, Un prost se crede chiar deștept. | |
| = Zic și eu! | viorel gongu [15.Feb.10 13:05] |
| Că mintea-i odihnită, nu-i destul, Că e și netedă pe cât se pare Și dacă prostul nu e și fudul Apare înc-un semn de întrebare. | |
| = din ciclul "hai să scriem, poate iese ceva" | Laurențiu Orășanu [15.Feb.10 16:26] |
| Nu știu câți sunt cei care sunt ispitiți să se pună cu prostănacii. Ipoteză falsă, deci silogism. Umplutură: mânca-o-ar dracii. Altă lacună constructivă. Chestia cu mintea odihnită e constatativă, nu mai spun de câte ori a fost bătută. Ceva mai îngrijită (constructiv) e replica Sorinei Petrescu. Sensul scapă la Viorel Gongu, rămâne semnul de întrebare. Calimero | |
| = Sorina și Viorel | Luchi Tenenhaus [16.Feb.10 08:33] |
| Prieteni, nu mă ispitiți Când fantezia-i infinită Și nu-cercați să mă ciupiți Că mintea mea e... odihnită! | |
| = semn | sorina petrescu [17.Feb.10 11:37] |
| Prieteni, nu mă ispitiți Când fantezia-i infinită Și nu-cercați să mă ciupiți Că mintea mea e... odihnită! (Luchi Tenenhaus) Stai liniștit,n-am vrut să fiu Eu mai presus; și-o precizare: În epigrame nu mă știu, A fost o simplă încercare. | |