Comentariile membrilor:

+ Se adreseaza, nu gluma!
Adrian Suciu
[08.Feb.10 17:33]
Foarte tare tecstu' asta! Absurd cu urme de metafizica, cu aroma lejera si cu bascau inclus. Cu multa profunzime, in acelasi timp, dar pe care o poti da deoparte, daca tii neaparat sa ai o lectura lejera. Un fel de poem all inclusive, perfect pentru vilegiaturistii literari desi nu li se adreseaza lor. De fapt, nefiind critic si inghetindu-mi sculele analitice pe cancerul asta, habar n-am cui se adreseaza poetul. Da' se adreseaza, nu gluma!

 =  ideea e
George Asztalos
[08.Feb.10 18:00]
să salvăm realitatea nu aparențele Adi. ce-mi place e că deși ști foarte bine că mă adresez realiștilor și aerienilor în același timp, faci pe niznaiul...:) și ce-mi mai place e că ești pe val ce mai tre' să te fur cu tot ce ai mai bun :)
mersi fain de generosul și realistul de semn de apreciere, Adi. orevoar și tutalăr

 =  Fain
Liviu-Ioan Muresan
[08.Feb.10 18:14]
textulețul și mottorul acestuia. Tanti Obi e mai mult decît pare a fi, nerușinatul cîine de asemenea. Și bine m-am dispus citind textul asztaloșului. La mai mare, că ăsta e genial.
LIM.

 =  marțial
iarina copuzaru
[08.Feb.10 21:43]
E fain poemul. Tanti Obi îl învelește bine.

 =  George Asztalos
Ottilia Ardeleanu
[08.Feb.10 21:56]
"Să aiurim de bine" ce e scris, cu acel umor sarcastic cu care ne-ai obișnuit.
Tanti Obi nu prea știe "cîtă poezie e acolo în pămînt"!

Ottilia Ardeleanu

 =  Re:
George Asztalos
[08.Feb.10 22:27]
Liviu: "the beauty is in the eyes of the beholder" alias frumusețea lui de poem e în ochii tăi. eu sunt doar un biet intermediar...:)
Iarina: spui că îmi șade bine lîngă tanti Obi? oricum tre' s-o ducem rapid ca vîntu'-gîndu' la capătul lumii pînă nu se răzgîndește...:)
Otty: v-am obișnuit? mama ei de tanti Obi! această a doua nathură e peste tot nu ști ce să te mai efectuezi cu ea...:)

+ tanti Obi
Nicolae Popa
[09.Feb.10 16:55]

"cîtă poezie e acolo în pămînt
la capătul lumii

așa că vine cîinele de poeth îi miroase"

Tanti Obi, mai e până la margine de pământ, sper. Aici, însă, pe margine de poem e foarte tare senzația că respectivul, "câinele de poeth" cîruia "îi miroase" a poem. Alta e că "pe urmă bestia ridică piciorul". Dar, tanti Obi, aici trebuie să eleaborez un comentariu pentru a justifica o stea. E, cum îl elaborez? Mai întâi adun citate. Citate convingătoare! Din astea:

"în suflețelul de mic litraj al lui tanti Obi
există rezerve"

"tanti Obi își înfige demonstrativ
mîna în pămînt și zice io
știu o treabă omule:
ce-i în mînă nu-s avioane verzi pe pereți"

"aici intervin eu amical de cursă lungă
de zbor de înotat pe jos
și tanti Obi sare pe mine
tocmai a aflat că transport poeme"

"eheei tanti Obi e tristă o doare mîna
io umblu aerian pe sub pămînt ca strechea
o salvez urgent la capătul lumii
acolo unde ne învie pămîntul după glaciațiuni"

Tanti Obi, mă simt atât de copleșit de toate câte se întâmplă, încât trebuie să forțez a doua elaborare pentru stea. Așadar, elaborarea nr.2:

Un poem de o prospețime rar întâlnită în ultima vreme în poezia est-europeană. (cu excepția poeziei poloneze, firește, care se axsează pe individualitate) Nimic forțat, nimic reinventat. Un discurs ironic, prostănac în străfundele lui prefăcătorii, o tehnologie dibace a ghidușiilor poematice... Poem pentru lectură, nu pentru depozitare în infinitele depozite ale poemelor depozitate în cantități infinite la marginea lumii. Poem viu, viu pășind printre noi!

Stea!









+ *
Dana Banu
[09.Feb.10 17:16]
ironie, tristețe, ton acid, sarcasm nu prea camuflat, virtuozitate, ironie amară, gravitate ludică, sensuri, intersecții, evadări din spațiul cotidian înspre interioare aparent utopice

luciditate, textură fosforescentă, mixaj de artificii verbale, armonie, măști, carnavalesc, bufoniadă, suprapuneri

un text bun, poate cel mai bun pe care l-ai scris în ultima vreme, părerea mea

salut

 =  tanti obi
Monica Manolachi
[09.Feb.10 20:43]
Mie mi se pare tanti Obi asta ca un ambalaj pe care îl sfâșii ca să vezi ce este în cadou. Înainte să citesc că este vorba despre un alint al Obișnuinței, m-a dus gândul la alte tanti și neni Obi, de pe alte meleaguri, de la un alt capăt de lume, așa că am citit întâi cu alți ochi. Mă întrebam ce are George cu magia Obi (de la Obeah) și de ce se referă la ea. (Nu știu dacă ai avut și asta în vedere, că nu prea se potrivește.) Oricum, în mintea mea s-a format instantaneu un hibrid care îi transporta pe oricare Obi din lume în zone unde nu s-ar fi așteptat, taman într-un poem extra pe o limbă de care nici n-au auzit. Să nu mai spun că m-am gândit și la nevasta lui Obama... :-) Apoi am revenit pe pământ sau pe un pământ și pe sub pământ, unde, una peste alta, am revăzut un discurs multezicător despre obiceiuri tradiționale... :-)

 =  Dragilor mă bucur...de văd stele!
George Asztalos
[10.Feb.10 12:58]
Nicolae Popa: e o surpriză super vă dați seama că nu mă așteptam nu am făcut decît să scot să a-dresez un poem din obișnuință...:) mi se pare interesant unde ați oprit citatele exact locul acela îmi spune că nu e nimic perfect ci as usual perfectible se mai poate retușa. oricum dacă tot o salvez pe tanti sper să nu mă ia în căsătorie...:) cu sincere mulțumiri pentru generoasa apreciere...:)

Dana Banu: așa cum te cunosc scumpă la vedere în comentarii apreciative și exigentă în ce mă privește, știindu-te bolnavă și troienită de zăpezi impertinente, îți dai seama că surpriza e super-tare și mă bucur evident cu asupra de măsură pentru că ți-a plăcut...:) mulțam fain Dănuța ai grijă de tine servus și însănătoșire urgentă!

Monica Manolachi: mă gîndeam io că deși mottorul din (cică) Acvarius subliniază numele lui tanti va fi totuși dificil de descifrat. dovadă ce-mi spui că putea fi nuștiucare magie Obi sau nevasta lui Obama sau vărul soacrei nepotului lui Als Ob...:) "numa'-ngheți" vorba ardeleanului...:) bine că revenish cu ele pe pămînt că altfel le aeriseai de tot...:))
merci Monica pentru voioasa și antrenanta vizită. te mai aștept. cu drag.

 =  semn...
Petruț Pârvescu
[11.Feb.10 15:52]
***
te resalut! am citit cu placre, ca de fiecare data. peransamblu, felicitari!

cateva, mici, obiectii> io umblu aerian pe sub pămînt ca strechea
o salvez urgent la capătul lumii
acolo unde ne învie pămîntul după glaciațiuni

acolo unde se prăpădește în lacrimi toată
lumea de rîs

n.b. un sfat> aici, poate..., mai lucrezi textul!...

 =  resalut
George Asztalos
[12.Feb.10 09:46]
și de la mine Petruț merci fain de apreciere. în altă dezordine de idei nu prea e clar ce-ar trebui refăcut acolo. poate revii cu amănunte. o zi balshoaie om bun :)

 =  resemn...
Petruț Pârvescu
[12.Feb.10 20:08]
***
n.b. > ..., poate..., mai lucrezi ultima parte a textului!...

 =  m-ai lămurit
George Asztalos
[12.Feb.10 22:56]
de nu-i adevărat Petruț...:) bine, promit să revăd cît de curînd că oricum nu mă dă perfecțiunea afară pe ușă...:)

 =  * inedit phoem
Alina Manole
[15.Feb.10 03:30]
Ai putea să renunți la partea cu șutul în botul câinelui, că sare protecția animalelor și e păcat de text. Și, oricum, nu are nicio legătură cu poezia de mai sus. Finalul e bun, inedit și neprevizibil cred că și pentru autor.
"io umblu aerian pe sub pămînt ca strechea"
Și io.

 =  mă întreb
Picioroagă Mihai Ciprian
[15.Feb.10 12:20]
ce s-ar întâmpla daca mâna demonstrativă ar fi mușcată, chiar de "schelălăieli", ca reacție firească la șutul în bot. Nu știu dacă tanti Obi ar mai putea fi salvată, oricum e tristă. Dacă ar fi să folosesc un limbaj adecvat textului, l-aș caracteriza ca fiind "cool". Cititorul neavizat e bulversat, neștiind dacă să râdă, să plângă, în niciun caz să suspine sau să zâmbească. Un poem la extreme. Frumos!

 =  Alina...am modificat
George Asztalos
[15.Feb.10 23:40]
aveai dreptate se poate și fără violență dar așa sunt cățeii tind să supraliciteze totul...:) merci fain pentru revizită chiar mi-era dor de tine. te mai aștept cu drag Alina...:)

 =  Ciprian
George Asztalos
[15.Feb.10 23:46]
tot ce pot să sper e că discursul poate deveni molipsitor de vitalizant și că îi șade bine în tandrețea asta trăsnită...:) suficient încît să scoată banalitatea din sărite și drept consecință și de ciudă tanti Obi se va pune pe citit poezii. nu de alta dar măcar să știe o treabă, vorba aia...:) merci fain Ciprian te mai așzept. încîntat de cunoștință!

 =  un alt poem incredibil de slab si incoerent.
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
iata parerea mea:

george are unele poezii bunicele. textul de fata insa nu imi place. mi se pare chinuit si scris sub forma unei mistocareli de tip cult, care prin natura sa repetitiva (m-am plictisit de cate poeme in care se vorbeste despre poezii am citit) enerveaza. nu doar ca nu aduce nimic nou, dar repeta un tip de discurs obosit, lipsit de inspiratie, folosind o expresivitate aproape arhaica.
caci gestul de instelare, mi se pare mai degraba tendinta celor care au facut-o, de a conserva o relatie de tip personal cu george, si nu de a-i aprecia scriitura cu obiectivitate.

singurul + al acestui text este faptul ca poarta semnatura "georte asztalos", care a devenit mult mai sociabil fata de acum 1-2 ani, si deci, mai cunoscut pe site. atat. mie prin asta-mi atrage atentia poemul. daca nu era semnat de george, nici macar nu-i dadeam atentie.

stelutele nu mi se par deloc justificate. "mi se pare tare textu' asta", "un poem de o prospetime rar intalnita", "un text bun, cel mai bun". astea-s argumentele pentru glumita asta de poezie?

cineva zice mai sus ca a citit un text plin de umor. eu spun, am citit ceva care se vrea a fi amuzant dar nu e.
e mai degraba o scriere infantila, asemenea bancurilor cu ceausescu care desi la inceput amuzau, la un moment dat plictiseau, datorita formei intuitive.

cineva care ar avea o lectura constanta din literatura universala dar si din cea romaneasca si un interes real fata de calitatea literara nu ar putea promova asa ceva.

indicarea acestui text ca fiind bun, de catre cineva, echivaleaza cu indicarea paleoliticului de catre un dinozaur ca fiind perioada ideala pentru dezvoltarea umanitatii.

iar cine are chef sa se supere pe mine, s-o faca, dar asta-i realitatea.

 =  Claudiu
George Asztalos
[20.Feb.10 17:56]
m-ai convins doar că e vorba de demontat ceva și performat reclamă negativă. îți spun sincer din capul locului că n-am personal nimic cu tine. nu e nicio supărare ca unii să vadă jumătatea plină iar alții pe aia goală. doar de dragul polemicii o să intru în jocul tău. deci să vedem:
"george are unele poezii bunicele": pseudoreclamă pozitivă la textele autorului și subliminală la adresa cititorului să știe că "am citit" din George Asztalos deși la repezeală nu pot reda un vers sau măcar un titlu din vastele lecturi...:)
"m-am plictisit de cîte...am citit" păi cine te pune să citești omule dacă te plictisește? bagă un counter-strike, ceva, și ști o treabă nu?
"tendința de conservare a relațiilor de tip personal" nu motivează aprecierile la adresa textului. una că Suciu Adrian a fost inițial entuziasmat de citirea live a poemului în cadrul unui eveniment recent. două că Dana Banu e mult mai exigentă decît crezi și rar în acest fel convinsă de calitatea unui text ce-mi aparține. și trei că pe domnul Nicolae Popa nu-l cunosc deloc personal. deci logica ta infailibilă cade la primul vînticel mai nervos...:)
mai calm și relaxat ca mine nu e nimeni cînd cineva acuză că scriu "o glumiță de poezie" las pe alții să scrie serioșeniile alea de ne-poezii...:)
"semnătura georte asztalos?" las la mintea ta faptul că numele unui autor se scrie fără greșeli și cu majuscule la începutul numelui și prenumelui, din minimă decență. și-mi închipui că a tastat băutura astfel nu tu, Claudiu Toșa.
deci încă o dată, ai prezumpția de nevinovăție. n-am cum să mă supăr pe tine...:) iar în ce privește treaba că ajungi să ți se citească numele și nu valoarea asta e valabilă pentru toți: a mai spus-o și Borges și nu tu ai inventat-o. chestia e ca numele să aibă asumat un stil anume în rest plusuri și minusuri are oricine e chiar ridicol să crezi altceva...:)
ai și argumente pentru plictiseală: forma intuitivă. unde mă rog? cînd finalul, spunea cineva mai sus, pare imprevizibil și pentru autor? arată-mi că ai înțeles un gram din mesajul acestui text și te cred...:)
aia cu paleoliticul e chiar un banc infantil. are legătură cu textul de față așa cum are Bulă cu Prefectura. asta-i "realitatea" ta, omule. nu a tuturora. așa că, mon ami, numa' bine!

 =  propun textul pentru rubrica Atelier
alina livia lazăr
[20.Feb.10 19:10]
Îmi susțin propunerea prin argumente atât gramaticale, de sens, cât și poetice, cu figuri de stil și orice consideră lumea ca fiind general valabil POEZIE (fără pretenții, ci așa, ușurel):

1. fie că ne place sau nu, se scrie cu â și nu î, dar asta nu e atât de important, comparativ cu cuvintele chinuite, smucite, re-formate - ucigând limba română și voitul (eșuat) umor: exemplul meu preferat în acest sens este acest absolut patetic, de la colțul blocului - SÃ-I DÃM BICEPS! - care, culmea, nu reprezintă vocea vreunui personaj sau alter-ego poetic, ci exact vocea autorului ceea ce, personal, nu mă miră, dar nu are nimic în comun cu poezia, de orice natură sau factură ar fi ea

2. este jenant ca o astfel de vărzăluire de cuvinte, interjecții și schilozenii lingvistice, fără idee, sentiment sau sclipici să se afle pe prima pagină, acolo unde sunt lecturile de referință și unde îi pică ochii vizitatorului de site

și 3. din ceea ce mă sforțez să înțeleg din text se pare că există tendințe clar sexiste și atacuri la persoana unei femei-metaforă, doamna OBI, care ar trebui tratată cu mult mai mult respect și al cărei suflet nu poate fi contaboliziat de niciun autor (vezi ”suflet de mic litraj”), fie el specialist în verdicte sau doar miștocaragiu.


Propunerea mea este serioasă (și destul de argumentată, cred) și aștept răspuns din partea unei editor. De asemenea, cu notă pozitivă și speranță, cred că la Atelier se poate lucra mult, foarte mult pe acest text și se pot învăța multe, ocazie cu care mă angajez să particip la eventualele discuții pe marginea lui.

Dar numai dacă îl văd la Atelier. Unde îi e locul.




 =  .
Vasile Munteanu
[20.Feb.10 20:35]
propun să renunțați la a vă jigni pe marginea faptului dacă textul este recomandabil sau este de atelier; premisele de la care plec sunt următoarele:

i) după cum se poate constata, creația în cauză se află în lista textelor recomandate pentru că îndeplinește unul dintre cele două criterii formale: a) recomandarea unui editor (nu este cazul) sau b) întrunirea unui număr de minim 3 stele/steluțe/aprecieri de lectură (cazul de față).

ii) un text nu este niciodată recomandat sau trimis la atelier pentru că un anume utilizator (sau mai mulți) solicită acest lucru.

iii) cum există persoane (să fim sinceri, și "personalități") care și-au exprimat punctul de vedere, nu văd de ce ar fi o dramă dacă părerile sunt diferite; dacă ați renunța la orgolii, acest lucru ar putea fi chiar constructiv.

iv) constat cu regret (a nu știu câta oară) că acest criteriu al remarcării unui text (dpmdv unul predominant cantitativ) este considerat un criteriu exclusiv calitativ; categoric un număr de 3 stele (10 sau oricâte) nu transformă un text în capodoperă.


în speranța că veți accepta argumentele și veți renunța la injurii (în caz contrar voi șterge comentariile deplasate și voi închide pagina de comentarii), vă doresc o seară plăcută.

 =  dreptul la replică
George Asztalos
[21.Feb.10 10:12]
Alina știu foarte bine că mai trebuie schimbat. am spus-o și mai sus, nu e o capodoperă. meritul ei deși pretabil la discreditare, stă în idee și prin asta și-a cîștigat singură recomandarea cu trei aprecieri independente de autor. poate că forma are de suferit din cauza stilului aparent superficial și a accelerației colocviale. dar nu e un capăt de lume. pînă acolo, la salvarea definitivă, mai e. îl laud și pentru faptul că oferă astfel ocazia unor necăjiți să-și verse hamaru’ și să se ușureze de ei înșiși. au și ei nevoie să fie remarcați prin ceva. și textul de față e platforma ideală de apă la moară. plus că are pe alocuri aerul unui afront personal. sexist și ironic față de cititoaRea mea bună, Obișnuința. dar peste toate am încredere în ea, oameni buni...:) important e că există salvare, pentru amîndoi. că tot ce rămîne e să înțelegem și, eventual, să ne schimbăm. fără înverșunare și răzbunări de doi lei. doar așa se poate muri ca lumea, în lacrimi, de rîs...:)




Autorul acestui text nu mai acceptă comentarii la acest text
(sau şirul de comentarii a fost oprit de un editor)



Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0