| = Alexandru Gheție | Ottilia Ardeleanu [31.Jan.10 10:54] |
| Alexandru, poemul tău, privit de sus în jos, arată ca un șir de lacrimi, ca o stalactită: pic pic pic. Prima strofă este deosebită. Rețin: "înserează-mă înnoptează-mă acoperă-mă ... moarte- mă" ca invocație pentru curgerea cuvintelor, a poeziei. Frumos! Ottilia Ardeleanu | |
| = . | Alexandru Gheție [31.Jan.10 14:02] |
| ottilia, asta am si urmarit aici, ma bucura vizita ta, te mai astept... numai bine, alex | |
| = *** | Iakab Cornelia Claudia [31.Jan.10 15:31] |
| curg spre a ma ascunde, la sanul iubirii, asa imi suna mie, cumva umil, cumva cerand protectie, insereaza-ma,hranit cu sangele noptii, vibrand poetic durerea...nu pot sa vad totul intr-o singura idee, poate ca ma si grabesc, poate ca a facut-o deja poemul... dar sentimentul il percep fluid, puternic, precum scancetul unui prunc. | |
| = elia | Alexandru Gheție [31.Jan.10 16:36] |
| ma bucur ca ai perceput un ceva "fluid, puternic, precum scancetul unui prunc"... Este o... plecare aici, o uitare de tot, ca o lacrima in cadere, ca o durere mare mare. Am incercat sa aleg niste cuvinte potrivite, am inventat altele, ideea era sa fie un mesaj spart, rupt de realitate... cu drag, alex | |
| = ***ceva | Iakab Cornelia Claudia [31.Jan.10 18:39] |
| cam asa vedeam, numai ca nu era de rau nimicul, ci nimic din ceea ce te face sa fugi, adica altceva, iubire,.normal ca ajungi acolo infruntand o durere mare, a te rupe e o dezamagire, un sut in fund dar un pas inainte. | |