| = Meteoritul Tungus. | viorel gongu [28.Jan.10 14:41] |
| Titlul m-a dus cu gândul la roșiile din soiul Aurora, soi pitic și productiv dar...surpriză! era vorba despre o stea. Așa cum îi șade bine unui poet, cu capul în stele, și unui ateu să le privească științific, ca pe niște corpuri cerești moarte, ai produs un poem asupra căruia am să mă plec de parcă ar fi meteoritul Tungus. Dimensiunea fragmentelor de meteorit descoperite, în ordinea inventarierii și catalogării lor este piesa 1. are patru colțuri dintre care primele două, aproape identice ca mărime adi9că au cîte 11 picioare , zero fiți, zero oz. următoarele două protuberanțe au 14 respectiv 13 picioare dintre care, cel de 14 picioare este cam șchiop. piesa 2. are 4 c. identice cu primele două din piesa nr. 1 dar, aici continuă anomaliile de cristalizare, următoarele două protuberanțe, în loc să păstreze stilul de cristalizare inițial crează a disfuncție generată de vre-un impact la temperaturi joase și asfel observăm că în loc de 14 respectiv 13 picioare apar o nevoie de echilibru parțial , materializându-se în lungimi de 13 picioare. piesa nr 3. are 4. c și, acelaș fenomen de cristalizare sub presiuni ale luminii roșii induse, produce, surprinzător, o nouă și minunată alternanță, constînd în grupaje de 14, 13, 14, 13 , picioare. Numai universul poate genera atâtea varietăți într-o singură producție cosmică.Este important de adăugat că, primul colț, are și el o malformație. Piesa nr. 4. reușește ca, în aceași formulă de 4c.,studiind cu atenție primele 3 protuberanțe, simțeam liniștea de dinaintea perfecțiunii pentrucă se repetau aproape identic ca lungime primele 3c din piesa nr.3. Stupoare însă pentrucă, după ce am catalogat corect altă aritmie de cristalizare în protuberanța nr 3, în nr. 4 apare din nou o creștere spectaculoasă până la 14 picioare. Retrospectiv privind, potrivit acestui aspect,am rămas mut de uimire în fața infinitului de forme pe care le pot îmbrăca aceste piese dar, am continuat sperând la o reluare conform teoriei oglinzilor raportate la postulatul spiralelor ciclice. Piesa nr 5. urmând aceeași nemăsurată capacitate de a realiza un infinit de modele matematice, reușește să producă nucleul cometei, aș zice, sau cireașa de pe tort. Aici apare perfecțiunea unui fragment care demonstrează rolul unei componente într-un model realizat pe computer. Fragmentul are 4 colțuri perfect egale cu ele însele, pentrucă cele 14 picioare ale fiecărui colț șchioapătă la fel.. Emoția m-a cuprins la momentul examinării ultimului fragment. O clipă am sperat, inutil dealtfel, că se va repeta ceva din fragmentele anterioare. Măsurătorile au dus la concluzia unui 14, 14, 12, 13. Am observat cu umilință că anomalia xista din nou dar ăn cdolțul al doilea. Sunt copleșit sub povara acestui studiu. Doamne, câtă varetate! Pe limba tuturor! Lasă versurile cu rimă cu dorința de stil clasic. Nu ai duă strofe identice, ai ritmuri aiurea, iar tema abordată confirmă ipoteza că din orice se poate face poezie, sau se poate încerca. piesa nr. 4. | |
| = ca de obicei cu respect, sensei | Cucu Constantin [28.Jan.10 19:49] |
| Am urmarit comentariul dumneavoastra. Incep sa cred ca nu va place ce scriu. O sa incerc sa trec prin viata incercand totusi. | |