| = Să ne întoarcem la a descoperi ce știm deja. | viorel gongu [06.Jan.10 13:50] |
| Mi-a plăcut faptul că îți pui întrebări. Absolutul, despre care vorbeai, există sub diferite forme, la diferite paliere, numai că, adesea țelul e cuprins în drum. Rațiunea nu e un instinct pentrucă ea este cea care, adesea, anihilează instinctele prin hotărâri antiinstinctuale. Așezând alături ideea de absolut și de instinct, vom constata că prin educație, cu fiecare generație ce trece, ne depărtăm de acea capacitate de cunoaștere și înțelegere ce ne-a fost dăruită prin naștere. La vârste mici, copii comunică printr-un limbaj de mirosuri și semne transmițând stări și idei care nu sunt tributare formelor materializate în cuvinte. Cu ani în urmă, fiica mea, la circa un an, avea un prieten olandez cu care comunica perfect. Noi, părinții eram nevoiți să comunicăm verbal dar ei nu au resimțit nici o clipă acest handicap. Nici despărțirea lor nu a fost o tragedie, s-a petrecut firesc, așa cum s-a petrecut și intersecția lor. | |
| = instinct & absolut | Cezar Cătălin Viziniuck [06.Jan.10 14:18] |
| Mi-ar lua prea mult timp să filosofez asupra absolutului și instinctului. Ceea ce vă pot spune că în sensul psihologic instinctul este un simțământ innăscut, dar nu tot ce-i înnăscut este și instinctiv. Pe de altă parte, cuvântul absolut are două sensuri: cel curent și cel metafizic. O să vă las pe dumneavoastră să analizați. Cezar. | |
| = & | Mihai Constantin [06.Jan.10 17:59] |
| nu te mai lansa in elucubratii de-astea cu iz metafizic, iti pierzi vremea si-ti consumi resursele de sensibilitate pe prostii. uita-te si tu cum suna asta: "Oare ne vom atinge obiectivul? De ne-am putea măcar da seama care este obiectivul! dar în cazul acesta l-am fi atins." - e penibil eu cred ca cel mai bine ar fi sa scrii poezie, sa-ti cizelezi expresivitatea, sa rumegi pemele pe care le scrii cat mai mult, pt ca - din ce am citit - pari a fi un tip sensibil si talentat. iar genul de poezie spre care vad ca te apleci presupune f mult rafinament (care se obtine din talent + f mult exercitiu.) ai citit ceva de Tomas Tranströmer? mie asa mi se pare ca ar putea poeziile tale, intr-o varianta ideala pls. nu te supara ca-ti dau sfaturi, nu o fac cu un aer de superioritate, ci prieteneste | |
| = mihai | Cezar Cătălin Viziniuck [06.Jan.10 18:35] |
| Nu mă supără sfaturile clare și la obiect. Chiar și puțină "urechială" merit pentrucă sunt leneș. Scriu un text în maxim o jumătate de oră și nu mai revin decăt atunci când îl postez asupra lui foarte puțin. De Tomas Transtromer nici n-am auzit. Mulțumesc și te mai aștept cu "urecheli" | |
| = ***8 | Iakab Cornelia Claudia [07.Jan.10 20:37] |
| daca era ceva ciudat si incalcit in universul acesta nu se mai apuca nimeni sa le incalceasca . delirul ar fi fost normalitate, etc. stii ca delirul poate fi un atac al constiinetei? ca nu vrea robotul sa exprime adevarul, ce vrea muchiul ei, necesarul ei. eu te simt cumva incercand sa imiti adultii, limbajul tau de fapt, ala nefalsificat e ceva altceva. te muncesti ca o furnica ce e drept, ai umplut agonia cu miliarde de cuvinte, le tot cari si le tot cari la musuroi. parca sunt bucati dintr-un intreg, te duci decupezi, iar te duci iar decupezi. daca te urmaresc cu ochiul interior te vad asa: tu stai langa un zid. te impingi cu fruntea in el si cu un cutitas iti pierzi timpul in pozitia asta ciudata sa faci niste gaurele. apoi te indepartezi, dupa o ora, privesti de la distanta si zici: ti-a placut iubito. mai vrei? | |
| = Cornelia | Cezar Cătălin Viziniuck [07.Jan.10 20:47] |
| Poate că ai dreptate, dar știi care-i prroblema? Cam așa facem toți și nu mă refer la cuvinte și la scris, ci la viața cotidiană. Cineva la întrebat pe un multi miliardar: "Acum ce mai vrei? Ai totul." "Un pic mai mult". Acel pic nu-l vom ajunge niciodată pentru că mereu îl vrem. Trăim doar cu speranța și murim sperân. Eu nu mai sper, dar totuși, trăiesc. Cezar. | |