| = Mihaela, da | Liviu-Ioan Muresan [26.Oct.09 17:44] |
| o poezie ce mi-a făcut plăcere. E bine dozată și receptivitatea pe măsură. Textele cu Ioana prind bine, e un personaj de referință. Metafora arcușului prinde bine. LIM. | |
| = LIM | Mihaela Roxana Boboc [26.Oct.09 20:06] |
| Ioan, cuvintele tale mă bucură. Sper să devină un personaj de referință. O simt aproape pe Ioana. | |
| = Mihaela | vasile salisteanu [26.Oct.09 21:45] |
| Surprinzător de lirică povestea Ioanei. Orice ar face Ioana, va sfârși în poezie. Cred că autoarea însăși trăiește numai în poezie. "Ioana nu mai lucrează cu griuri de când ai plecat lumina se agață de mâinile ei vibrând în tonuri de pastel chiar și ploaia întunericul și lipsa ta." | |
| = vasile eugen | Mihaela Roxana Boboc [26.Oct.09 21:54] |
| Eugen Vasile, cred că ai dreptate, orice ar face Ioana va fi poezie. Mulțumesc pentru cuvintele de suflet. | |
| = iaca, am venit, mai bine zis am dat buzna | Doru Emanuel Iconar [26.Oct.09 22:44] |
| Strofa ultimă e cea preferată, la prima aș simplifica mult, versurile trei, patru, cinci, aș renunța la ele și aș reface ultimul. Strofa a doua: “Ioana dăltuiește forme de neînțeles iubește fructele cu arome de muze ca păcatul dulce de dincolo de umbre.” Desigur, rezultatul ar fi altceva, poeta știe mai bine ce a-mpletit în cuvinte. Mai trec. Doru Emanuel | |
| = doru emanuel | Mihaela Roxana Boboc [26.Oct.09 22:57] |
| Da, este o viziune a la Doru Emanuel, frumoasă de altfel. Comentariul tău mi-a făcut plăcere, te mai aștept! | |