| = Ei | Liviu-Ioan Muresan [24.Sep.09 20:40] |
| bine ales titlul. Ca o explicație a celor ce vor veni. Și realitatea se desfășoară în fața ochilor, înțelegerea din cele trăite. Faza cu sună vecina de mare actualitate și muștarul ca mică valoare. E totul bine proporționat. LIM. | |
| = On "abur cotidian" | liviu ofileanu [25.Sep.09 01:02] |
| Dincolo de gesticulația și frisoanele unui cotidian excesiv de dinamic, în care poeta plonjează cu sinceritatea unui sinucigaș - acest poem nu e o simplă enumerație a activităților cum pare la prima vedere. Și chiar de ar fi așa, există aici câteva notații care deconspiră o altă față a Omului din spatele textului și al vieții "de la vedere". E vorba de sârguința unui continuum artistic în ciuda oricăror crize, personale sau colective. Fiindcă rictusul suferinței e mascat și prin cel al "seriozității lecturii", vedem că poeta nu e lăsată în pace, nu are timp, e "întreruptă într-una": "sperii cu mutra asta buimacă oglinda administratorul și pe cei veniți să strângă bani hotărâți de lumină de apă de gaze de viață de moarte sunt agitați și grăbiți sunt întreruptă într-una" . Apoi, în rigoarea alcătuirii unei liste cu lucruri trebuincioase autoarea nu uită distonocalmul, un medicament folosit în general pentru a preveni căderile nervoase. Încercuindu-și spațiul agonic și creativ cu firul subțire de sânge al poeziei existențiale, Angela Nache Mamier obține prin directețe și forță narativă o poezie care îi confirmă demnitatea spiritului. Cu stimă, liviu ofileanu | |
| = Eu mă strecor neobservată cenușăreasă | Virginia Popescu [25.Sep.09 09:54] |
| O poezie de un dinamism extraordinar care te prinde fără să vrei în vârtejul vieții cotidiene. Un ritm halucinant din care cu greu te poți desprinde pentru a-ți găsi câteva clipe de răgaz, de liniște sufletească, de lectură a unei cărți sau câteva momente de meditație. Angela a surprins în acest poem cu o artă magistrală ritmul infernal în care suntem prinși zi de zi, din care răzbate dorința ascunsă către liniștea spirituală și sufletească a poetei, a femeii zilelor noastre. Un poem care ne pune pe gânduri... | |
| = lim+liviu+virginia: merciiiiiiiiiiiii !!! | Nache Mamier Angela [25.Sep.09 10:29] |
| lim, te stiu sensibil la poezia cotidianului,a conditiei scriitorului,merci pentru trecerea fidela liviu, analiza ta mi-a mers la suflet caci se vede ca ai trait ori traiesti aceleasi angoase ale creatorului,strivit de cotidian,exasperat de lipsa de timp ,de simtul datoriei pâna la sacrificul scump platit(distonacalm) al sinelui am surâs chiar pe alocuri caci aveai o mare dreptate virginia, punctul tau de vedere si solidaritatea feminina au functionat si de data aceasta si sunt sigura ca ti-a sarit si tie "mustarul" de atâtea griji care apasa în mare parte umerii fragili ai unei femei pe care forta morala o salveaza de la potop merci draga mea prietena "virginala" | |
| = copie la indigo | gena gurau [25.Sep.09 14:07] |
| comentariul meu s-ar apropia foarte mult de cel al virginiei...mai are sens să mă-ntreb 'oare de ce?!'..? :))) voiam să-ți mărturisesc cât de mult îmi plac poeziile și textele, în general, de genu' ăsta și cât mă bucură relevarea realității imediate în maniera asta. parcă ar fi suficient doar să deschid fereastra și să te zăresc. să aud teribil de reușitul "scârțâit al zahărului frecat cu pudra de cacao" să-mi imaginez ștersul "urmele tălpilor de noroi pe suflet" să mă irite isistența "celor veniți să strângă bani hotărâți / de lumină de apă de gaze" dar mai ales "de viață de moarte" întrerupîndu-mă din tihna gestului "cu care deschid o carte din viciu". mă ajuți, te rog, cu o ceașcă de ulei, vecinico!?...:) | |
| + *** | Marina Nicolaev [25.Sep.09 17:16] |
| Un palimpsest al rutinei de altădată, elogiu amar pentru alte vremuri trecute din care nu au mai rămas decât "zorile încep cu hainele trase în grabă/cu-ntunecimile-n cap/cu două franzele în loc de aripi". Și dincolo de ele, de spectre, naivitatea gestuală, sincopele sentimentelor, ritualuri vechi deșirate de-a lungul timpului, doar tristețea inevitabilă a tuturor "reginelor cratiței" încarcerată în adâncul sufletului, precum o tumoare imensă malignă. Prin ferestre aburite de amărăciune, niciodată nu se vede răsăritul. | |
| = Sincer | ionelia cristea [25.Sep.09 18:01] |
| Cred ca acesta este cel mai bun text al dvs citit de mine. Un cotidian care aluneca usor, o voce sincera si nedisimulata plina de onestitatea trairilor.E un fel de deturnare de la stilul dvs dar cred ca acesta modalitate scoate in evidenta valente poetice uimitoare. Felicitari! | |
| = gena gurau | Nache Mamier Angela [25.Sep.09 18:58] |
| draga gena, de fiecare data interventiile tale sunt line de umanism si de umor în aceasi timp descopar si apreciez fidelitatea lecturilor tale si aprecierile care sunt terapeutice,binefacatoare stimata ionelia, e de prisos sa îti spun ca m-au bucurat nespus cuvintele tale regret ca nu am posibilitatea sa-ti ofer primele mele volume scrise în plin "cotidienism"(stil pe care îl apreciez tocmai pentru forta veridicitatii directe,atât d e plina de sensuri) poate îti va face placere sa stii ca am scris la viata mea mai ales în acest registru,dar recunosc ca nu scriu foarte mult si am avut perioade de tacere enorme ,pentru ca îndoielile m-au încercuit din senin si din prea mare modestie de caracter am început sa scriu într-un TIMP în care cotidienistii erau nedoriti si persecutati,(acum mai persista putini cotidienisti autentici) eu cred ca suntem datori sa scriem despre prezentul imediat | |
| = marina -sufletista | Nache Mamier Angela [25.Sep.09 19:05] |
| marina,stimata prietena, mare mi-a fost surpriza de a vedea aceasta noua steluta primita din partea ta... dar te stiu exigenta cu tine însati si cu ceilalti scriitori ,ca atare îti poti imagina surpriza pe care mi-ai facut-o! analiza ta este foarte apropiata de gândurile mele ,recunosc ca aemenea poeme nu se scriu nici repede ,nici usor este clar ca daca acest poem place unor lectori este probabil din pricina faptului ca am decantat si sedimentat îndelung o nevroza artistica ,les affres du style nu ne dau pace zi si noapte fiind o poeta sensibila ,tu ai "citit" cu ochii si antenele "mele" în sufletul viu al acestui poem | |
| = ionelia-explicatie | Nache Mamier Angela [25.Sep.09 19:07] |
| stimata ionelia, e de prisos sa îti spun ca m-au bucurat nespus cuvintele tale regret ca nu am posibilitatea sa-ti ofer primele mele volume scrise în plin "cotidienism"(stil pe care îl apreciez tocmai pentru forta veridicitatii directe,atât d e plina de sensuri) poate îti va face placere sa stii ca am scris la viata mea mai ales în acest registru,dar recunosc ca nu scriu foarte mult si am avut perioade de tacere enorme ,pentru ca îndoielile m-au încercuit din senin si din prea mare modestie de caracter am început sa scriu într-un TIMP în care cotidienistii erau nedoriti si persecutati,(acum mai persista putini cotidienisti autentici) eu cred ca suntem datori sa scriem despre prezentul imediat | |
| = * | iarina copuzaru [25.Sep.09 20:25] |
| Lucrul banal este sălbăticit în descrierea lui senzorială, iar poeta îmblînzește acest delir cotidian, firesc, prin vindecătoarea-i gîndire. Trăirea fizică și metafizică deopotrivă. Întotdeauna e o mare plăcere pentru mine să vă citesc poeziile | |
| = iarina c.-merci | Nache Mamier Angela [26.Sep.09 11:23] |
| draga iarina, nu ma mira sa te vad atât de "senzoriala" pe pagina mea poezia mea "feminina" (cu încapatânare!) nu e departe de sensibilitatea ta merci de comentariu | |