| + . | ștefan ciobanu [20.Aug.09 17:48] |
| : mi-a placut nult. pornind de la titlu care mi-a adus aminte de ''nu poti sa te scalzi de doua ori in acelasi loc''. aici la tine rasaritul este scaldatul iar locul soarele. poezia vorbeste despre tine, despre viata ta, mascat. as purtea spune ca redai doar ce a ramas dupa, ce s-a asternut, nu istoria faptelor. iar ce s-a asternut s-a transformat in rid si iese din pamant, dupa cum bine spui. minunat de poetica intrebarea: ''să mă închid – unde? – să-mi fie aceeași liniște ca la început'' o poema de exceptie, care totusi are samanta de optimism necesara marii traversari ''se izbesc dar praful aripilor îmi provoacă râsul'' o poezie cu totul speciala aceasta. numai bine | |
| = . | Vasile Munteanu [21.Aug.09 13:45] |
| mulțumesc, Ștefan, pentru cuvinte; da, cuvântul, așa cred, este o "crustare" a pământului care suntem; și, în funcție de "plămădeală", depinde de noi care munte, care mușuroi. va înțelege și un "emir al deșertului" că lumea sa e o lume a prafului (efemerului) | |