= ... | dumitrita paladi [05.Jul.09 20:25] |
un text plin care iti tine ochii mirati pe el pina la sfirsit! what a superwoman! | |
= plin de iubite singure | Plopeanu Petrache [05.Jul.09 21:39] |
E un poem plin de iubite pline de singurătate, ca de altfel întreaga stirpe umană! Cu plăcere am citit și mulțumesc Alberto. Cu stimă PP | |
= alberto, | Veronica Valeanu [06.Jul.09 08:49] |
Alberto, inceputul e consistent, dar dupa versul 7 se dilueaza mult +ca se intra in alt plan care sa zicem ca "ia numele in desert". asta nu e o hiba insa sfarsitul limiteaza - perceptia aceea panteista era deja inteleasa, nu era necesar sa o mai intaresti parca se cerea o rasturnare de situatie ceva (suna ca si cum ai spune imi vad iubita peste tot in jur & there is nothing I can do) ceva care sa mearga pe cum reactionezi tu la asta ca si tu- ca instanta- esti real, mai real decat. + ca avem pietrificare a unei instante si dupa aia pietrificare a atitudinii fata de ea V.V. | |
= trecere scurta | Anaid Siana [06.Jul.09 14:47] |
Al, in textul tau regasesc femeia, in toate ipostazele posibile, dar mai ales in ipostaza de iubita. un text dragut, care mi-a captat atentia de-a lungul citirii pentru ca sa descopar femeia din mai multe unghiuri. imi plac in mod deosebit primele 6 versuri de la inceput si cele doua versuri "îmi mută inima de pe partea stângă pe dreapta / iarna desenează cele mai frumoase flori pe geamurile înghețate" fain mey, te pup Dia | |
= re | Alberto M. Popesco [06.Jul.09 21:09] |
dumitrița, e superwoman, exact, merci :) domnule PePe, sunt încântat de aprecierile dvs, vă mai aștept V.V., ai dreptate, e o rupere undeva pe la mijloc, în sensul că se repetă ideea, dar asta am și intenționat, să fac un mesaj cât mai strident. finalul e puțin cam explicit și inițial am vrut să așez acolo un oximoron, dar preferat ceva mai clasic pentru a potența divinitatea poemului și a iubitei, muțumesc frumos Dia, e o plăcere să te găsesc pe pagina mea și mă bucur mult că ți-a plăcut. te pup și eu :) o seară excelentă tuturor | |