| = acceptarea singurătății | Plopeanu Petrache [10.Jun.09 21:31] |
| Unicitatea singurătății, un poem despre încercarea de a simula esența singurătății și care reușește pe deplin prin acea raportare al refuzaul de a da și de a primi cadouri, prin acea intrare la balul singurătății și pierderea voluntară a condurului...dar este cineva aici să-l găsească? Un poem esențializat care prin imagini aparent cunoascute reușește să redea singurătatea unică și să facă acceptarea noastră instantanee. Cu stimă PP | |
| = Plopeanu Petrache | Anca Zubascu [11.Jun.09 09:41] |
| Mulțumesc de trecere și de atenția acordată acestui text. Ca întotdeauna, mă bucur să vă am în pagina mea și apreciez semnele de lectura elaborate și generoase. AZ | |
| = On "eu sunt femeia aceasta" | liviu ofileanu [11.Jun.09 09:58] |
| Anca, "singurătatea" nu este la tine solitudinea temporară, e un ton al scriiturii tale, apoi o identificare a la Nietzsche: "singurătatea devenită om", aici devenită POEZIE. Îmi place mult a doua strofă chiar dacă tot poemul e bun, citez versul cheie: "o las în sală ca pe un pantof pierdut știind că niciodată nu se va potrivi altcuiva". Păi, nici nu are cum și aici ai dreptate: suntem fiecare în felul său, poate semănăm dar nu suntem la fel. Cu prietenie, liviu ofileanu | |
| = Liviu | Anca Zubascu [11.Jun.09 10:13] |
| Mă bucur să găsesc semnele tale în subsolul textelor mele. Eu scriu despre oamni, deci, despre singurătate. Am mai spus că atunci când o să termin de scris despre toți cei pe lângă care am trecut(și aici intru și eu într+un anumit fel) probabil nu o să mai scriu. Mă bucur că ai identificat nucleul acestui text și te mai aștept pe pagina mea. Cu prietenie, AZ | |
| = fără ea... | Teodor Dume [11.Jun.09 12:18] |
| anca, deosebit textul tău,faci o deschidere individualizată apoi treci să debarasezi spre final, adică ultima strofă ,în care s-au adunat toate *lucrurile* de care nu mai ai nevoie. și evident, ce lucruri... *sunt femeia în rochie de bal mereu intru cu singurătatea la mine și ies înainte de miezul nopții fără ea o las în sală ca pe un pantof pierdut știind că niciodată nu se va potrivi altcuiva* te felicit pentru acuratețe, coerență, și desfășurare liniară, fără aspirități. cu sinceritate, teodor dume, | |
| = Teodor Dume | Anca Zubascu [11.Jun.09 19:43] |
| Mulșumesc de trecere și de comentariu. M-am obișnuit cu semnele dumneavoastră calde și elegante. Vă mai aștept. AZ | |
| = alta poezie cu eu sunt femeia... | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| pai da. | |
| = erata | Anca Zubascu [11.Jun.09 22:22] |
| *mulțumesc | |