| = Bicicleta | Monica Palade [04.Jun.09 23:14] |
| întregul discurs mi-a lăsat un dulce sentiment în inimă, de la titlu până la versuri precum ”când te iubeam până la oase/îmi abandonam ochii în pubela” și ”pedalai pedalai pedalai/fără să privești peste umăr.”, căci redau stadiile iubirii printr-o foarte bine aleasă metafora. finalul mă pune pe gânduri...s-a simțit aât de sigură pe ea și și-a întrecut maestrul în sentimente, de a fost nevoie să privească numai în viitor sau arată mai degrabă entuziasmul eului liric, care pe-un ton mândru anunță împlinirea definitivă a dragostei, respectiv maturizarea ei? ps. mi-ai amintit de cântecul ”9 million bicycles” | |
| = poem | Mihai Constantin [04.Jun.09 23:26] |
| e un text optzecist f frumos 2 obs. aș avea, dacă-mi permiți: - nu aș repeta titlul în interiorul poemului. aș păstra titlul ăsta, optzecist așa cum spuneam, dar aș elimina versul respectiv din poem - aș tăia versurile altfel, mai lung. cumva tot în spiritul poemelor lui cărtărescu | |
| = ce ciudat, ce coincidenta | Leonard Ancuta [04.Jun.09 23:27] |
| tocmai incepusem azi un poem cu versul asta cînd te îndrăgostești ești la fel de fericit ca atunci cînd înveți să mergi pe bicicletă | |
| = ... | ioana matei [05.Jun.09 02:12] |
| o idee superba...despre un poem... dar...remember!...traind iubirea... nu suntem niciodata singuri... | |