| = adevărul zgârie... | Teodor Dume [04.Jun.09 10:43] |
| un titlu surprinzător și de efect. îmi place mersul textului în desfășurare e cadențat și se menține în acel spațiu turbulent în care stările vin și se completează *realitatea fierbe până te-apasă să mă simt îmi tot spun ca acasă las fereastra uscată din mâini o hrănesc cu iarba albastră mătura cu coadă a melancoliei scutură fărâmele negre de gând steaua mea blândă se-mbracă de sărbatoare se va lăsa (pesemne)(o vreme) privită-ndelung adevărul zgârie strecurând umilințe* mi-a plăcut cu plăcerea lecturii același, teodor dume, | |
| = teodor d | Nache Mamier Angela [04.Jun.09 11:01] |
| sunteti o scumpete de Poet ! de aceea întelegeti ....sui sunteti mereu la obiect! | |
| = Poezia | ciutura carmen luminita [04.Jun.09 21:28] |
| deschide poarta către un spațiu vital din care se dorește o evadare ,poate "adevărul zgârie strecurând umilințe",îndrăznesc să spun că am trăit o asemenea stare, e multă suferință care "defilează-n oglinda tristeții"până ce "sufletul își va găsi cetate si scut",impresionat , cursiv, coerent până la final, un text bun , nu am posibilitatea să ofer stele,Doamnă Mamier, le aveți din inimă cu toată prețuirea,L | |
| = luminita -merci | Nache Mamier Angela [04.Jun.09 21:38] |
| sufletul tau feminin si deci "geamana" cu al meu a "citit "imediat aceleasi luminite rosii care semnalizeaza pericolele existentiale la tot pasul,vulnerabilitatea fiintei,goana utopica pentru a fi fericit "en continu" merci pentru comentariul sprinten si amical,interesant ca tot ce vine dinspre "luminita" | |
| = titlul | Ioana Geier [04.Jun.09 22:04] |
| "Rupt de podea ca din cuie" ... titlul ,pentru mine, este partea forte a poemului; l-am "lucrat" si m-a "lucrat" intreaga zi...el insusi fiind un poem reflexiv... Cu simpatie, Jo | |
| = jo,titlu | Nache Mamier Angela [04.Jun.09 22:14] |
| jo ,m-am decis cu greu la alegerea titlului ,dar datorita voua încep încet ,încet sa -l accept si eu cu mai multa convingere ca pâna azi cred ca avem multe pioni în comun pe tabla de sah a emotiilor si trairilor de aceea comentariul curge de la sine în sensul poemului | |
| = ... | Ioana Geacăr [05.Jun.09 11:55] |
| m/am oprit asupra acestui poem optzecist ca/i de/un intelectualism rasfatat, te invita sa te opresti asupra fiecarui vers, iar in final ramai cu o amintire placuta. | |
| = inima ca o caracatița melancolică | iarina copuzaru [05.Jun.09 12:06] |
| "Rupt de poadea ca din cuie" (frumos!) și apoi, o alunecare firească în mîinile și culorea tristeții: "las fereastra uscată din mâini o hrănesc cu iarba albastră". Este un suflu puternic în tot poemul, iar "caracatița melancolică" întregește (dinspre centru venind) scrierea. | |
| = iarina "din cuie" | Nache Mamier Angela [05.Jun.09 12:22] |
| lectura ta denota similitudini în trairile noastre ,în "cuiele" existentei uneori absurde,în cautarea absolutului si a perfectiunii ,însetati si înfometati de viata ,care este cel mai frumos cadou merci iarina | |
| = ioana g | Nache Mamier Angela [05.Jun.09 12:26] |
| merci ioana de trecere optzecist sau nu ,pentru mine este un poem care reprezinta un univers feminin care este acelasi pentru multe din semenele de astazi,nu numai optzeciste etichetele sunt poate depasite...eu citesc textele dar nu le prea clasific,e u însami m-am îndepartat demult de propriul meu clasament...încerc în orice caz... | |
| = semn.. | Petruț Pârvescu [05.Jun.09 17:41] |
| Angela, am citit cu placerea lecturii. un text bun. intre fereastra si realitate, universul ''rupt de podea ca din cuie''. felicitari! | |
| = petrut- azi... | Nache Mamier Angela [05.Jun.09 17:48] |
| acest semn inimos face ca fereastra acestui poemu este AZI mai putin uscata si paste iarba nu numai albastra ci de culorile "curcubeului" cu simpatie | |
| = asezare buna | Adam Rares-Andrei [06.Jun.09 19:37] |
| citind am simtit ca sunt intr-o cusca de unde trebuie sa evadez, toti sunt contra mea, dar eu trebuie sa ma ridc deasupra. e foarte frumos ce ai facut tu in poem... fiecare vers spune despre ce, cum si cat- vigilent ma uit in jur si vad ca sunt doar intr-o camera simpla: spatiu limiteaza trupul, dar eu limitez conditia lui epistemologica. | |
| = tot ce pot spune despre aceasta poezie este : minunat! bravo! | Mihalcea Maria [06.Jun.09 21:24] |
| o poezie foarte realistica, pe placul tuturor. metafora: "adevărul zgârie strecurând umilințe" este una dintre cele pe care le voi tine minte, mreaja de realitate din ea este impresionanta, mai ales ca exprimarea face parte dintr.o secventa mai mult imaginativa. | |
| = Da | Liviu-Ioan Muresan [06.Jun.09 22:04] |
| titlul e cel ce atrage atenția. Din fericire, e bine susținut de text. Poate e puțin altfel, are o sclipire pe care nu o pot localiza. Ansamblul acestuia dă senzația de bine scris. Am citit și mi-a plăcut. LIM. | |
| = maria+lim | Nache Mamier Angela [06.Jun.09 22:30] |
| maria am apreciat trecerea ta si te asigur ca multe din spusele tale mi-au dat de gândit caci în analiza ta este multa maturitate pentru o tânara poeta ca tine ca atare ca sa te "cunosc " mai bine voi vizita pagina ta cu cea mai amicala placere LIM, am înteles ca titlul era riscant dar nu avem dreptul sa ascultam vocea spaimelor ci vocea "curajului" lecturile tale stiu ca sunt fidele si pentru mine acest lucru conteaza foarte mult în acelasi timp stiu ca ne vom spune adevaruri care uneori pot jena un pic dar nu vad alta cale într-o discutie constructiva nimeni nu are timp de pierdut merci amigo! | |
| = ai dreptate | Mihalcea Maria [07.Jun.09 00:44] |
| multumesc. oricum poezia a fost scrisa exact cand m.am inscris pe site asta care din pacate nu stiam ca exista... si in legatura cu rima si versul alb... 'poeziile mele' au rima.. asta a fost singura combinatie de genu. o sa mai public cate ceva... imi place sa scriu intr.adevar. o sa tin cont de ceea ce ai spus. multumesc inca odata | |
| = . | nica mădălina [08.Jun.09 13:53] |
| poate spatiati dupa semnele de punctuatie, totusi... | |
| = nica mad-dialog | Nache Mamier Angela [08.Jun.09 21:00] |
| aveti dreptate dar doar un curs de secretara mi-ar fi benefic recunosc ca nu am timp sa ma perfectionez în acest sens multi scriitori nu sunt capabili sa aiba permisul de conducere(eu îl am!!!),nu suporta zgomotul clapelor masinii de scris ori clavierul ordinatorului,nu suporta sa scrie decât cu un creion ...nefiind deloc marginiti un autor care este perfect si bate la masina ori clape ca o secretara bine platita si perfecta nu poate fi un autor exceptional m-ar îngrijora atâta tehnicitate o parere despre text ,despre sufletul sau mi-ar fi facut placere tehnica scrierii nu este cea mai importanta daca ar fi sa stabilim un clasament sunt convinsa ca multi autori talentati nu îndraznesc sa apara pe agonia pentru ca nu au acest savoir-faire unii sunt de pe vremea când ordinatorul nu exista e pacat sa nu poata fi printre noi,caci sunt sigura ca au talent si multe de spus | |
| = nu prea sunt | GHERMAN ADRIAN [08.Jun.09 21:24] |
| obisnuit cu revolte feminine. Finalul e rasunator. "mătura (cu coadă a) melancoliei" | |
| = Introspectiv și totuși | Anca Zubascu [08.Jun.09 21:33] |
| analizat și din exterior cumva, la rece, în mod obiectiv și necruțător. Un fel de rețetă a suferinței. Dezgolire și totuși disimulare. Cetate și scut, cum frumos spuneți dumneavoastră. Măreț și umil în același timp sufletul feminin. Complex până la ultimul zvâcnet însă. O poezie frumoasă, care te cutremură prin adevăr și prin intensitatea trăirilor. AZ | |
| = gherman a -norocos | Nache Mamier Angela [08.Jun.09 21:35] |
| de ce nu sunteti obisnuit cu revoltele feminine? ajung la concluzia ca sunteti fericit de a trece în viata fara experiente mai agitate aveti noroc eu sunt o mâncatoare de iluzii si o însetata de absolut deci si o secunda neagra e suficienta ca sa am impresia ca universul se duce naibii dar cu timpul am devenit mai înteleapta ,va asigur cu prietenie | |
| = anca-f.bine | Nache Mamier Angela [08.Jun.09 21:47] |
| lectura facuta de tine acestui poem (care m-a eliberat de un "of" ,un "junghi" la suflet si la inima ) a sesizat foarte bine ca încerc sa eliberez adevaruri ,ca sondez infinitul feminin al senzatiilor în raporturile mele cu semenii ,ca "triez" ce mi-a facut bine si ce nu ,dar ca nu am gasit înca raspunsul adecvat,sunt în plin taifun relational,totul este tulbure ,deci umil si uman paharul este plin...de lectiile vietii | |
| = zgârâie, plăcut | Vad Guzun [12.Jun.09 20:07] |
| Titlul intradevar este sugestiv, te indeamnă sa cobori in text, prefer insa finalul: bataile defilează în oglinda tristeții/mastile voastre mă mușcă de față/sufletul își cauta cetate și scut... Vine ca o continuare firească a unor stări de fapt ce se regăsesc în formule profunde precum: realitatea fierbe pană te-apasă/mătura scutură fărâme de gând/steaua se-mbracă de sărbătoare/caracatița zvârle flori tuturor/bătăliile defilează-n oglinda tristeții. O poezie care zgârâie, plăcut. Cu admirație, V.G. | |
| = vad-analist | Nache Mamier Angela [13.Jun.09 10:42] |
| analiza dvs foarte pertinenta mi-a facut placere si ma încurajeaza ,desi uneori retrospectiva interioara "zgârie" dar poate fi un drum spre "cicatrizare" merci ,cu prietenie | |
| = hmm | Anaid Siana [24.Jun.09 15:01] |
| Trebuie sa recunosc ca e un text bun de la inceput si pana la final. De mult nu mi-a mai captat atentia un poem pe aici pe agonia, la asta m-am oprit si am zis sa las un semn pentru ca merita. Foarte bine lucrat textul, imagini frumoase, interesant construite, sintagme poetice de asemenea. Chiar imi place. Felicitari pentru un text reusit! Cu prietenie, Dia | |
| = anaid | Nache Mamier Angela [24.Jun.09 15:14] |
| draga dia, comentariul tau este subtil si plin de finete si îmi insufla încredere cel putin cât o bataie de pleoape timbrul poemelor dvs originale mi-este cunoscut si aprecierea mea este reciproca ne vom mai "intâlni"!!! | |
| = + | Anaid Siana [24.Jun.09 15:18] |
| multumesc de asemenea :) sa ne recitim cu bine, Dia | |