| = polemici | Robert Mîndroiu [13.Aug.05 02:37] |
| Am citit articolul lui Cristian Badilita din Adevarul Literar si Artistic in care amenda iesirea total neprofesionista (neprofesionala) a domnului Manolescu si mi-am adus aminte de articolul tau pe care l-ai scris inaintea celui din A.L.A. Pot spune ca d-l Badilita se afla pe aceeasi lungime de unda cu d-l Paul Bogdan pentru ca ambii vorbesc despre ceva ce cunosc foarte bine nu numai in straturile superficiale. In speta, d-l Badilita argumenteaza, cu pregatirea pe care i-am intuit-o din calitatea discursului, de ce iesirea d-lui Manolescu e gratuita si de ce criticul de la R.L. confunda (apeland la o logica stalinista) ritualul sfintirii unei biserici cu emisiunile despre zodiac si vrajitorie. In caz ca va interesa pe cineva, voi veni cu mai multe exemple. Deocamdata voi reda un fragment din respectivul articol al d-lui Badilita care-i reprezinta punctul de vedere: "...trebuie sa spunem ca editorialul(al d-lui M.) mi-a produs o mare satisfactie "intelectuala": el ar merita inclus intr-o antologie a delirului comic romanesc, preluat de facultatile de teologie din tara si propus ca subiect-pretext la un examen de admitere in seminar" Fara comentarii. | |
| = spirit de gașcă | Paul Bogdan [14.Aug.05 00:43] |
| Am căutat numărul respectiv al A.L.A dar nu l-am găsit. În schimb îl am pe cel din 9 august, nr.780. Pe pagina doi este editorialul lui Marius Vasileanu "Sentimentul românesc al găștii" care m-a amuzat teribil. Pe lângă alte lucruri folositoare, domnul editorialist, ne luminează despre spiritul distructiv de gașcă și, olecuță mai încolo, ni-l prezintă pe domul Cristian Bădilită ca pe un promovat al A.L.A. Culmea ironiei se întâmplă tocmai în editorialul lui Cristian Bădiliță "Degetul pe rană" care tronează pe prima pagină și continuă pe a doua, vecin de coloană fiind cu editorialul despre gășcari... să vezi comedie... Domnul Bădiliță îl ridică în slavi pe Andrei Pleșu ca ministru al culturii, cel care l-a promovat și probabil trimis prin străinătățuri la studii... ...spiritul ăsta de gașcă! | |
| = Suport argumentativ | Anton Potche [15.Aug.05 22:57] |
| Servus Paul! Cazul Tanacu a fost mediatizat foarte puternic și în Germania. Cele mai multe ziare au scris în articolele lor unisono despre o "crimă" cumplită. Mulți colegi de lucru m-au compătimit pentru efortul meu din anii trecuți, de a demonstra că România ar fi o țară eminamente europeană. Valorile spirituale și culturale ale Europei își exercită influența numai până la granița României, mi-au spus unii, dincolo de ea începe Balcanul și poveștile cu Dracula. Of, lupta mea începe de la capăt. Ca suport argumentativ voi traduce pentru colegii mei editorialul lui Nicolae Manolescu din România Literară. | |
| = Anton Potache | Paul Bogdan [15.Aug.05 23:17] |
| Bună Anton, Părerea celor situați "dincolo" despre noi este nesemnificativă. Trăiești printre ei... mă mir cum de nu ai observat că doar ei există pe mapamond. Cunosc câțiva americani care au venit în România detașați cu serviciul. Își luaseră la ei rezerve de parcă treceau granița unei țări în care apocalipsa se întâmplase. Să vezi mirare idioată pe fața lor când au văzut că străzile sunt asfaltate... Cazul Tanacu este un fapt regretabilă umflat de presă. Este doar isprava unui popă limitat, a unor doctori fără carismă, a presei nerpofesioniste și a foamei de morbid ce domnește la noi. Astfel de cazuri se întâmplă zilnic. Mâine în Evenimentul zilei o să afli că un secretar de stat și-a ucis mama deoarece s-a uitat la multe filme. A crezut că poate băga și el un tub în gâtul bietei femei realizând asfel o traheotomie de Brodway... În concluzie... la noi banalul are o nuanță cumplită de imbecilitate cotidiană. Manolescu a procedat greșit, după părerea mea. A generalizat acuzând întreaga Biserică de obscurantism. Nu este chiar așa. Dacă tu ai să traduci articolul său ăia o să creadă că suntem niște dobitoace mânați la tăiere cu crucea. Îți par eu un "element"... habotnic?! | |
| = Robert Mîndroiu | Paul Bogdan [16.Aug.05 01:21] |
| Făcând o paralelă între Manolescu și Pleșu nu pot să nu remarc cu amuzament că amândoi au sfeștelit-o "în plan divin". Manolescu scriind acest articol iar Pleșu scriind despre îngeri. Acuma nu știu zău care fapt este mai "grav"... o opinie negândită dar spusă din toată inima sau un "studiu" de pseudoteologie?! | |
| = Manolescu? Plesu? | Robert Mîndroiu [18.Aug.05 12:20] |
| Daca era vorba de un simplu om care isi exprima o parere negandita, dar spusa din inima, se putea pune aceasta problema. Dar domnul Manolescu nu-si poate permite intr-o publicatie ce se vrea cu pretentii sa aiba opinii negandite. Chiar daca vin din inima cum zici, fapt de care ma indoiesc. Asa ca aleg oricand un "studiu" chiar pseudoteologic, dar care macar impune o anumita filosofie cu care poti sau nu sa fii de acord. Diferenta dintre ele e ca unul e un act de cultura, celalalt un discurs plat si ignorant, ca al unuia de pe strada pus sa-si dea cu parerea. Aleg actul de cultura. | |