| = parere | Andrei Gamart [18.Jun.05 12:04] |
| mi-a placut poemul. Randul de mijloc care-l imparte in doua, ce-i cu el?, este un rand inchis, peste el trebuie sa sari ca sa nu te impiedici, asa am simtit eu. un zid care te invita sa-l ocolesti. multe imagini frumoase in care ma pierd, poate asta si era intentia acestui poem. Remarc> de când toate femeile se cheamă cu numele ei de femeie și toți bărbații cu numele ei de bărbat ea își descarcă în lehamite întreg cerul aici. dacă strigi la ea se preface că doarme nu o poți prinde. ea ți se întoarce noaptea acasă și se dezbracă de tine te desface în fâșii de neon. moartea se împletește se despică se împletește cu ea după ce-și (miroase (umbra) o ascunde ca pe o echimoză în decolteu nu o atinge nu o privi că sângerează ca o animală ca o gingie ca un uter ((_ destin ) împinge-o pe scări. urmărește-o pe ascuns cum se deschide la capete ca un crin ucigaș ce naște pui vii. ca un crin. prima si ultima sunt preferatele mele, unde vezi paranteze, sunt puse de mine, semn ca ceva nu imi este clar, sau cred ca ar mai trebui lucrate. Iar de nu-mi este clar inseamna ca asa sunt eu, nu te obosi cu explicatii, poezia nu se explica, se daruie, ca o femeie. | |
| = povestitorul | ioana cheregi crișan [18.Jun.05 17:48] |
| Andrei, cât de mult aș vrea să pot să te lămuresc...nu știu ce-i cu rândul din mijloc. cred că-l bag într-o paranteză. acolo sunt eu, povestitorul, cel care strică un poem și-l face jurnal. deși i-am promis unui prieten că nu voi mai ține jurnal, nu cred că mă pot ține de promisiune. celelalte chestii din parantezele tale mă fac să te apreciez mult ca și comentator. acolo sunt gropile textului. mulțumesc mult! | |
| = "dacă strigi la ea se preface că doarme" | Negru Vladimir [18.Jun.05 18:35] |
| "împinge-o pe scări. urmărește-o pe ascuns cum se deschide la capete ca un crin ucigaș ce naște pui vii. ca un crin."... Ioana imi place ca ai respect pentru finaluri... acesta este unul super. | |
| = Vlad-mulțumesc, Andrei-încearcă acum | ioana cheregi crișan [19.Jun.05 22:09] |
| Vlad, e foarte adevărat că în general încerc să dau un final textului. este momentul în care totul devine de înțeles...nu? mulțumesc! Andrei, am schimbat acolo unde ai sesizat că nu era prea clar. încearcă acum. | |
| = nuanta | Andrei Gamart [20.Jun.05 00:55] |
| Ioana am sarit iarasi peste paranteze, e ceva mult prea pesronal acolo... eu as mai schima ceva, putin, de fapt nici nu este esentiala schimbarea, dar suna cumva altfel, vezi si tu. Adica as trece *ca un destin* in randul urmator. cam asa> ca un destin împinge-o pe scări. urmărește-o pe ascuns cum se deschide la capete | |
| = Andrei și destinul care sângerează | ioana cheregi crișan [21.Jun.05 22:05] |
| Andrei, crezi că e deranjantă intervenția povestitorului? țineam mult la ea pentru a sugera dualitatea. acolo era un destin care sângerează...mă mai gândesc. mulțumesc mult. te mai aștept cu drag, ioana. | |