Comentariile membrilor:

 =  simbioza
Lucian, ma bucur sa intru aici si sa vad o scriere ca asta, nici nu ma indoiam ca o sa gasesc un text asa de deosebit. tu nu mai stii, de fapt tu stii, noi cititorii nu mai stim cine e ranit cine e lupul cine e omul, intr-o amestecare frumoasa, intr-un un fel de simbioza. ai gasit o forma de convietuire avantajoasa impreuna cu un lup. nu ai ales rau, fiindca stim cu totii ca lupul este unul din cele mai inteligente frumoase si curajoase animale.
momentul este unul de rspiro, de odihna intre un flux si reflux, interpretez ca voi chiar ati supravietuit unui flux iar apele se retrag linistite acum.(desigur o metafora)
de sfarsit nu vreau sa mai vorbesc, adica este magnific... auzi, cum sa se intreaca o candela cu amurgul?
de la norii portocalii pana la aceasta imagine a trecut ceva timp si imi vine din ce in ce sa cred ca ai devenit un specialist al imaginilor ce graiesc.
regulile nu-mi permit sa las stea, dar eu ti-am dat-o stii.
incantat, ca intodeauna

 =  totdeauna am fost mirat de flux și reflux
Maria Prochipiuc
[09.Jun.05 12:52]


îmi ling rănile
împreună cu prietenul lup – răni produse de o oboseală a ndului dus mereu spre un flux și reflux, miscare continuă, interesantă asociere om-lup, nu vreau să spun nimic, dar mă duc cu gândul la multe interpretări , am citi aseară un poem ceva cu lupii și poate de acolo aș porni, mă rezum totuși a rămâne doar cu imaginea voi doi stand sub streașină.

pe marginea geamului o candelă
se întrece în culori
cu amurgul – o altă imagine un alt plan, o așez în prim plan, fără acest cadrul existența voastră acolo nu-și mai avea sensul ( tu și lupul), dar nici gesturile, e ca o lumină a tămăduirii, iar apusul e poate cel mai frumos moment al zilei dintre zi și noapte.

 =  Fluxul si refluxul starilor poetice
razvan rachieriu
[09.Jun.05 16:27]
Lupul cu colti de instincte traieste in haite de ispite in sinele ca un spatiu de vanitate ranit de interactiunea cu lumea.
Fiinta creste din fluxul sperantelor si refluxul deceptiilor lasand nisipul cu scoici moarte sa sece izvorul din care se adapa cuvantul transfigurat in stari poetice.

 =  cel care danseaza cu lupii
Elia Ghinescu
[09.Jun.05 14:51]
Inteleg o dedublare a aceluiasi om,intre zi si noapte,intre flux si reflux.
"îmi ling rănile
.....de oboseală" - asta pentru ca cealalta parte a ta,cea care s-a luptat cu noaptea e ranit.
Si povestea continua,
caci vine noaptea "pe marginea geamului o candelă
se întrece în culori
cu amurgul"
si iar o iei de la capt,cu acelasi flux si reflux,cu aceleasi rani ale lupului si oboseala a omului.
Frumos ai pus in mintea mea ideea.

 =  Costin, Maria, Elia
Lucian Mușet
[09.Jun.05 15:27]
Costin, comentariul tău spune mult și orice aș adăuga ar fi de prisos. Mulțumesc, om bun!

Maria, ai pus aici o poză cu o flacără dănțuitoare, imagine care completează tare frumos textul meu. Cuvintele tale mă măgulesc. Mulțumesc!

Elia, mă bucur că ideea a prins contur. Ai dreptate cu dedublarea.

Uneori ne alegem jumătățile, alteori ne sunt dta, important e să ne armonizăm cu ele.

cu bine,

 =  Cu ochii închiși
Narcisa Turony
[09.Jun.05 16:31]
Cu ochii închiși aș putea pipăi reunirea în mine a două singurătăți primordiale, într-un spațiu fără de cer, loc de popas captiv pentru suflet ostenit. Streașina îmi subliniază o grănițuire a libertății, un aparent refugiu pentru atunci când încerc să mă adun și să-mi reiau drumul. E o continuă plecare și întoarcere în toate și în noi. Și pentru că m-a mirat mereu, am simțit-o mereu. Acum am obosit, dar încă mă gândesc la tenacitatea pe care o implică fluxul și refluxul. Aș vrea să adorm...și mai zăresc pâlpâirea stingerii ...parcă mă liniștește.
:) așa mi-am imaginat poezia ta. Și mi-a fost bine.


 =  ...cu pleoapele intredeschise
Salomeea Stuparu
[09.Jun.05 17:30]
...asa cum privesti o pictura pentru a putea intelege mai bine intregul faramelor din care e alcatuita.
...asa am privit si eu poezia asta care, in ciuda oboselii, a ranilor, a spaimelor provocate de imanentul flux si reflux, are o caldura si un calm deosebite.
...mi-e greu sa cred ca ar fi o intrecere intre amurg si candela, mai degrab` o completare in frumusete:)

Drag,
Lizush

 =  Răzvan, Narcisa, Salomeea
Lucian Mușet
[09.Jun.05 19:18]
Răzvan, comentariul tău a apărut un pic mai târziu și nu îl văzusem între celelalte; mulțam de semn.

Narcisa, ți-ai imaginat tare frumos și aproape de imaginea pe care am avut-io în minte când am scris-o!

Salomeea, este, cu siguranță, și complementritate acolo.

Vă mulțumesc de trecere!

cu bine,

 =  ah, aceste bagatele!
simionescu adriana-marilena
[10.Jun.05 01:53]
18 este ziua în care m-am născut, de atunci îmi plac morile de vânt și de apă, nu mă bat cu ele, doar le ascult și le descânt, o dată și încă o dată până îmi spun că e pentru ultima oară, abia atunci încep să le înțeleg. Frumos este amurgul sub candela aprinsă printre pleoapele tale.

Ama

 =  flux și reflux
Sandra Hanna Segal
[10.Jun.05 06:27]
Imi plac legaturile de prietenie cu lupii, statul sub aceeasi streasina, fiecare cu ranile sau cu oboseala lui... versuri scurte, dar cate aduna in ele... la geam candela e o replica plapanda a apusului
cu multumiri,

 =  amadriada, hanelle
Lucian Mușet
[10.Jun.05 07:43]
vă mulțumesc de trecere și de cuvintele frumoase lăsate aici. vă mai aștept!

cu bine,




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !