| = uneori sfinții fumează | ioana cheregi crișan [03.Jun.05 13:15] |
| Raluca, m-a impresionat această bucată de realitate pe care ai pus-o tu aici pe bancă în parc. ce pot să-ți spun este că deseori sfinții fumează. uneori eu mă așez cu ei la o țigară și vorbim despre vreme ca și cum ar ea exista... | |
| = atât de puține cuvinte... | Elena Marcu [03.Jun.05 13:31] |
| ... și atâta mesaj! Nu numai subiectul e cutremurător, dar și abordarea ta. E un text concentrat în emoție și forță. Nici nu știu... am să spun ca Ioana mai sus, sunt impresionată! Nimic în plus, nimic în minus, nimic gratuit, nimic forțat, patetic sau ostentativ, doar durere spusă pe nerăsuflate. | |
| = Ioana, Elena | raluca tudor [02.Oct.05 19:06] |
| Ioana, Elena multumesc de trecere, de citire si de cuvinte. Din pacate, fiecare litera din acest text de adevarata. N-am fantezie, eu scriu din uratenie, adica din viata... | |
| = asa este... | Salomeea Stuparu [02.Oct.05 19:06] |
| nu doar aproape de icoane si de sfinti... e uimitor cata putere au oamenii care se confrunta cu greutatile adevarate ale vietii. si te intrebi mereu, de unde? si eu am impresia ca puii mei sanatosi si voiosi imi fac viata grea...mi s-a facut rusine de mine. iti multumesc ca mi-ai adus aminte. Lizush | |
| = fantezia e simțire | Corneliu Traian Atanasiu [03.Jun.05 18:57] |
| Îl știu și pe Valentin și pe mama lui subțire, resemnată și totuși mereu zîmbitoare. N-am observat că fumează deși de multe ori ne-am salutat și am schimbat cuvinte indiferente. M-ai ajutat să-i văd icoana în chenar de lacrimi. Cît de mică-i lumea cînd știi s-o aduni toată într-un chip! | |
| = fantezia e simțire | Corneliu Traian Atanasiu [03.Jun.05 19:10] |
| Îl știu și pe Valentin și pe mama lui subțire, resemnată și totuși mereu zîmbitoare. N-am observat că fumează deși de multe ori ne-am salutat și am schimbat cuvinte indiferente. M-ai ajutat să-i văd icoana în chenar de lacrimi. Cît de mică-i lumea cînd știi s-o aduni toată într-un chip! | |
| = fantezia e simțire | Corneliu Traian Atanasiu [03.Jun.05 19:10] |
| Îl știu și pe Valentin și pe mama lui subțire, resemnată și totuși mereu zîmbitoare. N-am observat că fumează deși de multe ori ne-am salutat și am schimbat cuvinte indiferente. M-ai ajutat să-i văd icoana în chenar de lacrimi. Cît de mică-i lumea cînd știi s-o aduni toată într-un chip! | |
| = sfintii s-au apucat de fumat.... | Lory Cristea [03.Jun.05 20:11] |
| Raluca, am ramas fara cuvinte, stiu ca tu scrii proza foarte bine dar aici e tulburator ceea ce ai scris. Cat despre fumat...mama mea fumeaza, dar tot o sfanta e pentru mine:). Multumesc Raluca pentru text. cu drag - Lory | |
| = Raluca | Ina Simona Cirlan [03.Jun.05 22:55] |
| Textul tau m-a atins intr-un mod aparte... intr-un moment aparte... Surprinzi si redai cu acuratete reusind sa transmiti emotia. Cateodata se anina de pleoapa sufletului atata durere incat e nevoie sa fie impartasita. | |
| = realitatea | Emil Carageorge [02.Oct.05 19:06] |
| Multi se uita, putini vad... sunt linga noi in fiecare zi, dar putini ii remarca. Cinste drei Aurica. Nu numai ca nu ii ignora, ci ii arunca nefardati in vazul cititorului, care nu se mai poate preface ca nu i-a remarcat. Textul e umbrit de cateva greseli grave: "Nu te prosti!" - se scrie cu un singur i, atentie!, "înger blod" (banuiesc ca blond), "niciodată peterile" (banuiesc ca din graba), "cu toți copii" (asta e impardonabila). Asta e realitatea. | |
| = fără cărucior | Corneliu Traian Atanasiu [04.Jun.05 21:30] |
| Azi l-am întîlnit pe Valentin mergînd. De mîna cu maică-sa, se mai revolta, mai țipa, dar au venit în parc fără cărucior. | |
| = Corneliu, Emil, Ina, Lory, Salomeea | raluca tudor [06.Jun.05 10:59] |
| Corneliu, Emil, Ina, Lory, Salomeea va multumesc de trecere si de intelegere. Am mai spus-o si ma repet: eu n-am fantezie sa improvizez, scriu din viata. Multumesc tie, Corneliu, ca-mi dai vestea aceasta: Valentin e fara carucior. Cosmarul lor m-a urmarit luni de-a randul. Ina, din teama am scris textul asta, teama de a nu mi intampla, vreodata, si mie... Emil, multumesc de corectura, e din graba, niciodata nu recitesc ce scriu. Daca as face-o, as sterge tot ce-am scris. Asa ca... Lory, intotdeauna trecerea ta imi da fiori de bucurie. Eu scriu numai proza. Da, Lizush, exact de asta am scris textul si iti multumesc tie ca intelegi si ca esti ca mine: o mama care are impresia ca viata e grea ca fac aia mici boacane sau febra. Uite ca nu e asa...norocul nostru ca am descoperit asta la timp, inainte de a trebui sa platim un pret pentru descoperirea asta... Inca odata, multumesc tuturor de trecere. Cu umilinta, Raluca | |
| = raluca | Vlad Catalin [07.Jun.05 16:38] |
| Raluca, eu am inceput sa ma feresc de astfel de realitati. Sunt crude, absurde si nu au rezolvare. Pe strazi sunt atatia copii, batrani, bolnavi, izgoniti, dar si bande intregi de hoti. Nici nu-i mai poti deosebi. Povestesti bine. Un singur sfat mi-as permite: aeriseste textele prin randuri libere, dialoguri, monologuri. In felul asta cititorului ii va fi mai usor sa parcurga textul. La recitire, st | |
| = Sache draga | raluca tudor [07.Jun.05 23:35] |
| Sache,trecerea ta m-a facut sa chiui de bucurie. Cuvintele si sfaturile tale ma onoreaza, iti multumesc. Da, ar trebui sa ne ferim de realitati. Dar mai am un prieten pe site, Joe King il cheama, care zice ca face terapie prin scris. Asta fac si eu. iar de ferit de realitati ma feresc citindu-te pe tine, pe Joe king, pe Liviu Nanu. Multumesc, la recitire Raluca | |