| = o viziune a sentimentelor | Corneliu Traian Atanasiu [26.May.05 09:06] |
| Mi-a plăcut mult prima strofă, care marchează tonalitatea minoră în care mai resimțim sentimentele ce "râd de noi duios mirate și neîntrebate se prefac vii se dau moarte". Incapacitatea de a le mai trăi altfel decît în oglindă. Și finalul ironic, ușor dezolat: arunc un bănuț pentru o iubire mon Dieu sunt deja demodată | |
| = Corneliu... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Multumesc pebtru felul in care aceasta poezie usor sugubeata si usor grava te-a lasat un pic pe ginduri. Sentimentele noastre se fac si roata,iar eu chiar sunt demodata :)) drag, ela | |
| = Contra...in Paris | Bogdan Groza [27.May.05 13:09] |
| ne-am cunoscut intr-un parc de distractii eu faceam roata tiganului, tu faceai tumbe... si ne-am ciocnit. radeau de noi, spectatorii iar copii ne trageau de maneca vrand sa faca poze cu noi cascadorii rasului :)) cu un ochi la ceas si cu unul la tine, ma invarteam ca un titirez, de nerabdare sa scap de acolo si sa injur pe cel care vindea potcoave trifoi sau cosar ca cica aduc noroc. eu, nu m-am invatat minte, si amagit cu vorba de un iluzionist ce a dormit de amiaza, stingher, imi cere 500 euro, pentru a-mi arata Parisul vrand sa-mi ofere, simbolic, ca cica-mi poarta noroc, un falus imens sa-l daruiesc iubitei cand sunt plecat. l-am luat, ce sa fac, ca altfel nu scapam de iluzionist si m-am dus cu el in mana prin Champs Elisee. Nu stima de ce ma -damele si mad- moaselele ma priveau mirate si ma apostrofau ca-s nesimtit, ca atentez la pudoarea lor seara am servit o bere, inciudat, ca iluzionistul m-a pacalit cu 500 Euro, pentru a ma injura tot Parisul Notre-Dame se-ncruntă-n veac supărată la mine si-mi zice: garcon, ti-a expirat viza de sedere hai uscheala de aici pana nu te bat cu falusul asta cu care tot ameninti femeile. Ela, nu da tare cu parul:)) Am incercat o contra mai sugubeata :) | |
| = la vie en rose et en rire... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Sugubet am scris si eu, sugubat ai scris si tu contra aceasta. Stai linistit, pun eu o vorba buna la Notre-Dame, sa nu te dea afar, in plus cind vad citi sar,ani sunt in jurul ei, tu deja imi pari bogat, Bogdanele. Asa ca nu mai bodogani atita, viata e roz la Paris dar si mai roz la Virtualia, acolo unde eu voi fi :( O sa trec prin Pigalle sa vad daca fetele cochetele sunt de acord sa te primeasca, asa ca, pregateste-te de zbor ca un cocor, inteleg ca bilet de avion nu prea pti lua :) Drag, Ela | |