= ora de liniște | iulian cimpoesu [22.Apr.05 13:23] |
Există o anumită oră de liniște a zilei, cand reușesc (e drept că - din păcate - tot mai rar în ultima vreme) sa citesc poezie, mai buna, mai proasta, mai nepoezie. Ceea ce am citit la tine m-a sensibilizat, deci nu pot decat sa te felicit. | |
= frumos | Vlad Catalin [22.Apr.05 15:23] |
Da, exista o anumita ora a linistii. Ora copacilor, ora padurilor si a raurilor. Ora muntelui. Cunosc bine acest timp cand toate se opresc. Si cantecul pasarilor, si gizele, si soarele agatat stingher intr-un colt de cer, si norii. Prinzi frumos momemntul, in felul tau. In ora aceea de amiaza creste doar floarea soarelui. E singura planta care face altceva, care nu se odihneste in acea ora. Dar nimeni n-o aude inaltandu-si mandra palaria. Apoi urmează clipa de liniște, în care toate ființele nemișcate într-un cerc de foc apar în siesta pământului. Pamantul, padurea, vantul, livada, raul se inchid intr-o siesta linistita si sublima. Frumoasa poezie. st | |