| + minune | ioana cheregi crișan [15.Apr.05 22:57] |
| întotdeauna am crezut că este o chestiune de rezonanță, de subiectivism, întotdeauna am căutat să surprind clipa. acest poem a venit copleșitor peste mine cu un discurs de o mare simplitate dezvăluind o treaptă în inimă. cel puțin așa o văd eu. ultimul vers îl înțeleg în contextul unei echivalențe...să iubesc sau să tac...unde tăcerea înseamnă tot iubire. Este poemul meu de azi. Mulțumesc! | |
| = "ma dau alb de luna" | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| suspendați între două iubiri paralele cu rocada inexplicabil făcută ne bucurăm de această minune nu știu dacă trebuie să iubesc sau să tac Desprind intr-o grea alegere versurile din finalul acestei poezii-armonii de cuvinte, oarecum simple cind le asculti prima oara, si atit de adinc reverberind cind le simti in intimia ta fiinta ca traitor al lor: umbra tocmai a început să-mi poarte hainele... sau... poate că a sosit vremea să-mi reiau viața/s-o retrăiesc cu mintea de acum și patima de atunci Si nu poti trisa cu tine insati, o spui limpede si temeinic, indelbil, Nia, simplu de parca este de cind lumea asa... Si este. Imposibila alegere iti propui la sfisit, fiindca in felul tau stii cita iubire poate salaslui in tacere, cita tacere in iubire. O anume Tacere mai graitoare decit orice cuvint. Frumos poem, Nia, autentic. Drag, Ela | |
| = nu stiu de ce, cu un soi de tristete... | loredana ioana tudor [16.Apr.05 02:59] |
| Iluzoriu…cat de iluzoriu?? Iluzia e iluzie cata vreme germineaza in minte, in subconstient dar, odata trecuta-n planul constiintei si, mai ales, verbalizata(=scrisa), iluzia prinde sa se autotricoteze cu fiecare secunda…tot ce gandesti se-ntampla, mai devreme sau mai tarziu, doar ca realitatea poate deveni realitati. Riscul? Sa te sperii de realitatile pe care nu le cunosti/intelegi/nu le-ai experimentat…si sa le respingi, sa fugi in realitatea care-ti convine, nu pt ca ar fi mai buna, ci pt ca ti-e familiara si ai invatat deja sa coexisti cu ea . retin ca imagini de mare impact si forta expresiva: "din când în când mai vino/umbra tocmai a început să-mi poarte hainele" "nu-mi mai este frică să întorc ceasul" ...si, fara sa provoc la confesiuni, de ce iubirea si tacerea s-ar exclude reciproc?din pura curiozitate intreb... nu stiu de , cu un soi de tristete... samantha | |
| = "oricât aș trișa" | Silvia Caloianu [16.Apr.05 07:55] |
| m-am tot invartit in jurul procesului de "confectionare a inimii" hei nu te juca si tu cu focul! uite locul in care pare sa induci in eroare pentru ca intregul tau discurs poetic denunta o sfasiere rocada aici la tine ca si ghimpii unei roze in mainile lui nu-i asa? concis emotionant sugestiva poezia ta se inscrie perfect in ritualul cafelei mele de dimineata | |
| = parere | Liviu Nanu [16.Apr.05 09:53] |
| Fiorul liric il regasesc in prima parte a poemului, mai precis pina la versul 8 (inclusiv) si mai putin primul vers. Apoi se dilueaza, probabil ca e lucrat mai cu migala si pierde din emotie in favoarea tehnicii. In concluzie prima parte salveaza textul. In ansamblu impresie frumoasa. | |
| = părere | Virgil Titarenco [16.Apr.05 09:55] |
| nu îmi place "confecționează" și ultimele 2 rînduri superb: "oricât aș trișa trecutul rămâne intact" | |
| = destula tacere | Cristiana Miu [16.Apr.05 11:17] |
| Ca de obicei poezie intens personala, de care ma apropii cu emotia cu care asculti o marturisire personala si spun: tu stii cel mai bine ca sa faci, dar oare nu-i destula tacere? | |
| = "a sosit vremea" | Madalina Maroga [16.Apr.05 11:43] |
| Coplesitor. Deosebit. O poezie de dor, o chemare venita din adancul inimii -din când în când mai vino . Suferinta, dorul si iubirea sunt aici la cote maxime. Complimente, Nia! Nu uita: poate că a sosit vremea Cu drag, Madim | |
| = trecutul rămâne intact | Vasile Rotaru [16.Apr.05 12:07] |
Frumos și expresiv prin auto cenzură și retrăire „cu mintea de acum și patima de atunci”, prin așteptarea copleșitoare „umbra tocmai a început să-mi poarte hainele”, „trecutul rămâne intact/ nu-mi mai este frică să întorc ceasul” a unor iubiri „paralele” asupra cărora orice control este iluzoriu. Precum și dependența față de el. Iluzoriul tău devine eveniment și pentru alții. Mi-a plăcut. | |
| + alb de lună | Alina Manole [16.Apr.05 12:12] |
| Am remarcat poemul tău așa cum remarci o zi limpede, doar pentru o clipă, dar îți amintești de ea în nopțile întunecate. Mai mult n-aș spune aici, prefer, vorba ta, "să tac". Reușit versul: "mă dau cu alb de lună". | |
| + Oda sangelui fierbinte | Albu Vladimir [16.Apr.05 13:05] |
| Cred cu toata taria ca acel "poate" e sursa tuturor relelor, cuibar de fiinte terne mestecand guma marca "frica de viata"... exista doar "aici si acum" si sinceritatea sentimentelor... nu poti iubi cu jumatati de masura, nu poti fi mediocru in dragoste... si pana la urma nu e nimic interesant in a fi steril si egoist. Iti daruiesc o stea mai altfel pe acest poem autentic si in care pulseaza viata. | |
| = doamna Nichita Victoria | Dediu Dănuț [16.Apr.05 16:10] |
| Farmecul acestei poezii sta intr-adevar in autenticitate,in exhibarea eului liric fara pretiozitati care genereaza acea emotie sau fior liric,cum i-a spus Liviu Nanu"umbra tocmai a început să-mi poarte hainele/oricat as trisa/trecutul ramane intact/nu-mi mai este frica sa intorc ceasul/". La fel,consider prima strofa foarte reusita cu un evident caracter personal,sugerata si de relatarea la persoana 1, "poate ca a sosit vremea sa-mi reiau viata/s-o retraiesc cu mintea de acum si patima de atunci/","nu-mi mai este frica sa intorc ceasul","iti pandesc gandurile pe care inca nu le-ai rostit".Subiectiv,nu imi place deloc"ma dau cu alb de luna". Parerea mea. | |
| = femeia ramane copil pana-n ceasul din urma | Lory Cristea [16.Apr.05 16:21] |
| ,,nu știu dacă trebuie să iubesc sau să tac``...nu! sa nu taci, totul e atat de rapid dat noua, sa nu taci....si-apoi ,,nu-mi mai este frică să întorc ceasul``...suna ca un trumf, bucura-te de el, dureaza asa de putin! drag - Lory | |
| = raspunsuri | nichita victoria [02.Oct.05 19:06] |
| Ioana, uneori nu-ti poti raspunde inimii si atunci te uiti in jur sa vezi daca lumea poate citi ceva in ochii tai. multumesc pentru cadou, pentru ca ti-a placut, pentru alegere:) Daniela, nu te poti trisa oricat incerci insa poti ascunde asta cu riscul de a nu fi inteleasa si atunci taci. poate fi o alegere buna pentru moment (sau poate nu):) multumesc Loredana, placut surprinsa. ai pus degetul pe cateva ganduri. nu-s trista, sunt nedumerita:) Silvia, tocmai asta incerc, sa nu ma joc. nici macar in gluma. rocade, cafele, ghimpi, ritualuri... tu:) "ma", am numarat sa vad pana unde ti-a placut. in ansamblu ma bucur ca trecusi p'aci. in concluzie, te stiu cusurgiu si m-as mira sa-ti placa tot. cu migala stau mai rau, nu prea le lucrez eu da' daca tie asa ti se paru, asa o fi. Virgil, te inteleg. si mie mi se intampla de multe ori sa-mi placa un text si sa ma poticnesc la unele expresii. nu stiu ce sa pun in loc de confectionez, am incercat sa-mi remodelez inima si nu vrea. multam de trecere. apreciez. Cristiana, initial am vrut sa pun la personale nedumerirea asta. tu stii cum este cu tacerile, cu plecarile, cu revenirile, cu multe. multam de trecere. surpriza mare cu tine, Mada. vii atat de rar pe la noi. tavanul meu inca gazduieste stelele si luna de la tine. uneori mai cade cate-o stea si cand ajung acasa o pun repede la loc:) multumesc... Bazil, mi-ai surprins bine gandurile. iar multumesc:) Alina, noi doua nu prea ne comentam. nici nu este nevoie, as spune eu. unele lucruri vin de la sine. multam, cu drag. Vladimir, poate nu e bine, poate gresesc, sunt multi de poate in jocul asta. nu pot sa fiu egoista, iubirile sunt paralele. minunile sunt adevarate. multam:) Danut, ca de obicei, ma onoreaza trecerea ta pe aici. daca nu-mi mai spui doamna ar fi perfect, te-am mai rugat asta. spuneam si mai sus ca e mult prea personal (ca, de altfel, toate textele mele). mai vorbim. multam de trecere Loredana, mi te imaginez scriind agitata, zambind sagalnic, repede, sa spui tot dintr-o rasuflare:) ridici capul si te uiti sa vezi daca am priceput. am priceput:) | |
| + regina de cupa | zabet mihai [17.Apr.05 18:45] |
| Poate ca a sosit vremea sa iti aduci aminte de un viitor posibil populat cu personaje din lumea lui Lewiss Caroll. Poate ca Alice ajunge pana la urma sa se inteleaga cu Regina de Cupa in privinta clatitelor cu mure, a chiftelelor in sos marinat cu piure, a zilelor de trei ore, a masinilor abondonate pe campuri ploioase, a ceasului stricat si a epavei de la Costinesti si nu in ultimul rand a filmului You've got mail - cine stie ce iese din balamucul asta... In rest poemul tau are toate condimentele pe care le cere Ducesa si din acest motiv ar trebui sa tac. Nu de alta dar s-ar putea sa stric atmosfera de vraja care invaluie intreaga poezie. | |
| = desi ajuns tarziu | florin bratu [17.Apr.05 23:07] |
| las si eu semn mic aici ca mi/a tare placut. | |
| = + Iubește, Nia! | George Filosescu [02.Oct.05 19:06] |
| Dacă mi s-ar cere să ilustrez introspecția, incitant lansată de maxima preferată a lui Socrate, înscrisă și pe frontonul Templului de la Delphi, "Cunoaște-te pe tine însuți", ca un fel de ieșire din oglindă - te-aș cita în întregime cu acest poem deloc iluzoriu, ci simțit 100% - căci chiar așa și suntem în profunzime, precum peștii din adânc, care ies din când în când la lumină, drapați în armura lor splendidă de solzi: să se lase admirați, ori, poate, să se admire în luciul apei, văzându-se foarte ademenitor de dedesubt. Rocada ta, între a iubi și a tăcea, e, de fapt, unul și același lucru și vrea să însemne: iubește! - spus și dovedit foarte convingător. Așadar, iubește, Nia! | |
| = sens unic | Cristian Oravitan [25.Apr.05 12:31] |
| taci si iubeste... aici e Nia, asa cum invat sa o cunosc din putinul ce'l am - o biruitoare! | |
| = bine schitata | Anni- Lorei Mainka [26.Apr.05 16:30] |
| ...viata in doi, paralela, cu trecut intact si viitor incert...dar profunda, mi-a placut si te felicit, curge precum un izvor .... | |
| = o inima | Adria Ana [11.May.05 19:03] |
| Vei alege tu singura, "dacă trebuie să iubesc sau să tac". Eu am ales sa nu tac si am sa las un semn aici, m-am bucurat sa te citesc! | |
| = voua | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| mihai, poate ca a sosit... cine stie? multumesc pentru cadou. sper sa nu fie prea condimentat:) florin, desi mic, semnul tau ma onoreaza. multumesc. Cristian... tu:) tac, ok, tac Anni-Lorei, tare frumos ai spus "cu trecut intact si viitor incert". multumesc mult. Adriana, e greu, e tare greu. pui in balanta si tot nu stii ce sa faci. tu de ce taci atat de mult? de ce ni te arati atat de rar? multumesc mult:) cu scuze ca (iar) am raspuns tarziu | |