| = foite de curatz.. | Dana Stefan [07.Apr.05 15:37] |
| mmmm..prin ce spatii haladuiesti tu, si cum iti pregatesti patul de lujeri si carcei, si felii de prin tine.. esti intr-un inceput de primavara cu cercul tau de creta tras rotund dupa tine.. ai si tu nevoie de spatiul tau curat..ordonat..maturat de vreascurile altor anotimuri.. parca te-ai prepara pentru o socoteala cu adunari, scazand din resturi de alte socoteli, ca sa iasa rezultatul bun.. nu indraznesc sa te conturb. sunt inafara cercului tras cu creta, stiu bine, dar privesc cu grija la tine. sa nu uiti asta, gabriela.. drag, Linea | |
| = Dana :) | Gabriela Petrache [07.Apr.05 17:16] |
| Dana, cred că uneori noi stăm pe loc și ne parcurg spațiile :) , am senzația în ultimul timp că stau pe loc iar în jurul meu se rotesc cercuri-cercuri într-un ritm amețitor; iar noi, că vrem sau nu, că simțim sau nu, ființăm în aceleași cercuri, ne influențăm reciproc, ne contaminăm de stări și senzații, dacă nu cumva le-am confundat pe ele, cercurile, cu un celebru hîrdău :). Socotelile de care spui se bazează tot mai mult pe scăderi. Îți mulțumesc de grijă. Era să uit, azi dimineață am simțit nevoia să port cuarțul roz, de unde ai știut ? :) | |
| = Exfoliere :) | Florin Andor [07.Apr.05 20:31] |
| ne despărțea o mulțime de peșteri goale și aerul verzui al desenelor mentale din respirația unui continent pierdut timpul își ghemuia în mine embrionii de lut pași în spirale spovediți la scaieți viori smulgând oglinzii toți stropii violeți copii născându-și mame cu haina mult prea mare din apele subțiri cu unicorni de sare îmi permiteam o muză moale și vag schițată știa să umple fluturi cu sori de ciocolată când mă chema la cină mă dezlipeam de zei și mă pierdeam nuanțe numai în ochii ei ... interesant printre cuvintele tale ... lasă că trece și astenia asta ... sper să nu se strice contoru' :)) | |
| = precizare :) | Florin Andor [08.Apr.05 12:15] |
| ... de astenia ce mă încearcă pe mine vorbeam mai sus; a nu se înțelege altfel ... și îmi iertați vă rog tonul zglobiu, promit să-l folosesc mai rar pentru a nu deranja ;) | |
| = si tocmai renuntasem... | Florina Daniela Bordieanu [08.Apr.05 12:29] |
| "între ultimul potop și pînă la liniștirea vîrtejurilor" vin si eu pe la tine, Gabitule, si iti pasesc "în urme pe nisipul umed cu gleznele înfășurate în alge" incercand sa astept acea eclipsa de care-mi vorbesti, sa se cearna odata calea noastra cea de toate zilele, desi la fel de bine as putea astepta (ce darnica poti fi tu, zambetule, ce darnica - oferindu-mi alternativele tristelor tale incertitudini) cu "o mare indiferență sub semnul vegherii" si poate astfel, hidratata si tonifiata de o primavara sterila prin exfoliere, as putea sa-mi gasesc intr-un sfarsit "o cale de întoarcere acasă" ma crezi, nu-i asa? "renunțasem la prognoze și anticipări" cu drag, dana | |
| = Florina, Florin si/sau o exfoliere la exfoliere | Gabriela Petrache [08.Apr.05 14:58] |
Dana, cum se face oare că ne întilnim mai mereu în comentarii sub semnul "exfolierii" ? Știi tu, uneori cred că nici un exfoliant, tonifiant, hidratant nu mai ajută și-mi vine să pun mîna pe…piatra ponce ) Hai mai bine să zîmbim ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, tristețea nu este a noastră, deci nu există, iar singura cale care se întrevede duce cu siguranță spre acasă. te cred ;) cu același drag, Florin, ca să fiu în ton, ca o exfoliere la exfoliere aș spune că tonul zglobiu îți vine ca o mănușă, dacă nu vrei, poți să nu renunți la el, pentru că nu deranjezi. Mulțumesc frumos de stranie veghere, la bună citire/vedere :P | |
| = prea multe cuvinte inutile | spanu ion [13.May.05 22:24] |
| ei, aici nu mai este la fel ca la pasărea-care-nu-e!! Te-au furat cuvintele și ai scăpat ideea de sub control. Dacă ai elibera textul de balast, poate că ar putea să se vadă ceva. | |
| = Ion Spanu | Gabriela Petrache [13.May.05 22:46] |
| Ion, as fi interesata sa stiu ce anume ai pastra din textul meu, sint cu siguranta mult prea subiectiva fiind vorba de o anumita stare traita ca sa pot recunoaste balastul din ograda proprie:) Multumesc pentru parere. | |
| = ok | spanu ion [04.Jun.05 00:12] |
| hai sa prim cu prietenie textul. Eu l-aș vedea așa: mă obișnuisem demult cu plecările cu mișcări de orb surprins în flagrant de incertitudine rememoram principiile prin carapacea desprinsă de conturul unui joc de copil cu pleoape fosforescente adăpostind visele amnistiate pășeam în urme pe nisipul umed cu gleznele înfășurate în alge așteptînd o eclipsă totală din care să se cearnă un drum putea fi o mare indiferență sub semnul vegherii sau o cale de întoarcere acasă renunțasem la prognoze și anticipări cotidianul era o imensă mimoză cu ochi injectați și tentacule iar noi respiram unul prin celălalt cu un sentiment de ispășire a cercului vizibil legați prin cordoane într-un preludiu amnezic ca o stare de grație înaintea somnului pe un pat din frunze închipuite căutam alinarea Imi place acest text! spanu | |