| = ioana | Tanasescu Nicolae Constantin [05.Apr.05 08:48] |
| daca as putea ti-as da o steluta pentru aceasta frumoasa poezie. nu stiu ce-am simtit cand am citit-o, nu o data ci de mai multe ori. "pana si inima ni se poate inlocui... e doar o chestiune de acceptare" si fac pariu ca nu e vorba despre un transplant propriu-zis. n-am sa insist, cand imi place un text atat de mult nu-mi gasesc cuvintele. iti multumesc drag Costin | |
| + "să nu fiu mai puțin " | Lucian Mușet [05.Apr.05 09:07] |
| Uite că Luv mi-a luat-o înainte. O poezie "inimoasă", mai mult în ceea ce "e posibil să se întâmple", decât în ce se întâmplă de fapt cu realitatea. Versuri care pătrund în torace ascultând bătăile celei amenințate cu "transplantul". Și nu trebuie făcut mult zgomot pentru că "am în inimă o lună nouă gravidă cu un strigăt nebun": simboluri feminine ascunse până în intimitatea cea mai adâncă a ființei tale. Remarc "am grijă să nu-mi împotrivesc timpul chiar de tot" ca o dorință de anacronism, dar nu totală; probabil ar putea fi dăunătoare această înstrăinare prin împotrivire. Finalul "dar niciodată nu ți se spune unde va fi între timp inima ta" îmi sugerează nefinalizarea gândului aceluia (sau acelora) care are (au) impresia că pot jongla cu inimile oamenilor. O poezie ce curge în ritmul bătăilor unei inimi sensibile. cu bine, | |
| = am grijă să nu | Monica Fagetean [05.Apr.05 09:19] |
| dar ai grijă să iubești, cum doar tu știi inima, pe unde-o fi, alunecă. tot aici, aproape mi-a placut mult curând și mult prea adevărat, ioana multumesc, mo-ni | |
| = feminitate | Elena Albu [05.Apr.05 09:45] |
| Și eu am apreciat feminitatea acestei poezii, Ioana. Remarc strofa a treia :) Succes! | |
| = m-ai convins :) | Berciu Radu [05.Apr.05 13:58] |
| "am grijă să nu plec să nu vin să nu tresar să nu fiu mai mult să nu fiu mai puțin " superba aceasta grija pt a nu deranja. nu mai vorbesc de ideea cautarii adevaratei inimi :) si inca ceva : un filosof, cer scuze ca nu mai stiu cum il cheama, a zis ca un om poate trai chiar daca nu are o mana, un picior, o inima, acum, dar ca nu-si poate imagina un om fara cap. poate de acolo vine tot. | |
| = cord_iale | ioana cheregi crișan [05.Apr.05 17:41] |
| Costin, nu este un transplant de cord, ci de inimă...:)îți mulțumesc! Lucian, mi-ai făcut o mare bucurie citind și comentând textul meu. îți mulțumesc! Moni, știu că inima e pe-aici pe undeva...doar n-o să-i credem că pot să ne-o înlocuiască de tot... Elena, ți-a plăcut strofa în care fac plajă și pun murături?...:) Radu, eu nu știu dacă pot să te aprob. deși sunt de acord că de la cap vine totul...:) | |
| = până și inima | Constantin Drugas [05.Apr.05 21:48] |
foarte reușit transplantul tău. Nu o sa insist asupra textului, îți spun doar că mi-au atras atenția în mod deosebit câteva versuri-cheie ale acestui poem: “înghit în sec un gând de-al tău de melasă care mi se lipește de cer” “și în cer se coc fructele unui păcat neîmplinit.” și “am în inimă o lună nouă gravidă cu un strigăt nebun.” | |
| = chestiunea inimilor | Ruxandra Moholea [05.Apr.05 23:39] |
| Cred că inima nu poate fi "înlocuită". Poate să "locuiască" în altă parte, dar depinde unde și dacă există posibilitatea să nu rămână golul. Ar fi interesant totuși să tot schimbi inimi până o găsești pe aia bună... A! Și cred că ar fi bine să ștergi un "n" de la "innecăcioasă". Frumos poem. Ruxandra | |
| = Erata cu...muraturi :) | Elena Albu [06.Apr.05 10:46] |
| Scuze, Ioana, aceea doar m-a marcat :) Vorbeam despre strofa a patra ! | |
| = dacă inima are și suflet... | ioana cheregi crișan [06.Apr.05 18:06] |
| meistere, orădeanule, mă bucur că ești pe-aici aproape de textele mele. te mai aștept cu drag. Ruxandra, desigur acest text s-a născut din căutarea unei soluții disperate atunci când ești "bolnav" de inimă...dar nu am găsit rezolvarea în cazul în care inima are suflet...:) Elena, mă bucur că te-a marcat strofa cu murăturile...:) | |