Comentariile membrilor:

 =  Poezia este buna in esenta, insa e cam ostentativa rima.
Catalin N
[02.Oct.05 19:06]
Poezia este deosebit de interesanta.. totusi.. simt o nota de brutal, nu chiar de vulgar, dar totusi.. Cred ca ar putea fi imbunatatita stilistica. Nu am ce sa spun de rima (monorima, hm!) dar mi se pare un pic ostentativa si .. iarta-mi cuvantul, cautata. Multi poeti (caci, cu toate comentariile mele, esti o poeta, ai facut mai mult decat voi reusi eu in acest sens) nu mai tin seama de rima. De ce nu faci si tu acelasi lucru?

 =  n-ar ticăi
Matei Mihaela
[02.Oct.05 19:06]
Poezia 'căutată' e ceva străin pentru mine fiindcă, nu mi-e nicicum să recunosc, eu nu citesc poezie. Iubesc să o aud (citită cu suflet și pasiune) dar nu o citesc.. și cum nu am pe nimeni care să-mi citescă poezie, nu cunosc poezie.
Mi-au mai spus persoane să renunț la rimă și același răspuns l-au auzit toti: pentru mine poezia fără rimă e ca un ceas fără ticăit, un ceas ce nu-mi trezește amintiri, nostalgie, păreri de rău, emoții. Mi-ar plăcea totuși cândva să descopăr farmecul poeziei fără rimă.

 =  Nu te ingradi
Alexandru Ionescu
[02.Oct.05 19:06]
Chiar daca nu sunt critic, trebuie sa-ti spun ca nu ai dreptate - o poezie fara rima nu inseamna ca nu apartine genului sau ca e lipsita de muzicalitate. Nu. Daca stii sa gestionezi bine cuvintele si combinatiile de cuvinte si imagini, sa creezi ceva inedit, la care nici chiar tu sa nu te astepti, vei fi surprinsa de ritmul ascuns al versurilor si strofelor. In plus libertatea de miscare a infinit mai mare, asociatiile de efecte literare parca nu se mai termina. Ai ocazia sa creezi ceva deosebit, fiindca talent ai, mod de exprimare poetic ai si pana la urma conteaza mesajul mai mult decat forma fixa. Cred ca aproape toti am pornit pe acest drum in acest fel, prin liceu nici eu nu puteam concepe poezia fara ritm si rima evidente si am facut pasul acesta destul de tarziu, dar acum nu-mi pare rau - am reusit sa ma eliberez de regulile "clasice". Nu zic nu, uneori imi mai incerc puterile cu cate o poezie
"clasica" si constat ca am castigat ceva abordand si stilul "alb" (Vezi daca iti plac piesele mele - "In timp ce voi dormeati" si "Cantecul nibelungilor". Iti spun de nu ca sa le iei ca exemplu sau pentru ca le cred super-grozave, dar nu stau acum sa caut pe toata agonia texte cu rima, desi sunt sigur ca sunt destule. Te rog chiar sa scrii cate un comentariu sau sa ma critici).
In final, mult curaj, incearca si "albul" si nu ai sa fii dezamagita de rezultate. Mult succes.

 =  Alexandru..
Matei Mihaela M.
[09.Feb.05 13:19]
Îți mulțumesc pentru comentariu și pentru părerea ta sinceră. Să știi că apreciez critica în egală măsură precum lauda fiindcă nu știu încotro ar trebui să mă-ndrept. Sunt confuză și în ultima perioadă nu știu ce îmi e mai favorabil, care prin care latură a artei mă eliberez mai ușor de emoții și gânduri. Ceea ce fac eu e o încercare și încep să simt că ar merita să încerc "albul".
Totuși reținerea mea față de ceea ce numești tu alb apare datorită faptului că în mare parte îmi pare o batjocoră. Știu că nu e dar adesea nu reușesc să intru în magia "albului" și atunci îmi pare sarcasm, ironie, derâdere. De-altfel îmi pare uneori și poezia cu rimă. Îmi trebuie timp să-mi dau seama de unele lucruri..
Îți voi citi poeziile dar critică nu-ți voi aduce fiindcă nu mă simt în măsură de așa ceva. Nu critic ceva despre care n-am habar.

Rostul.. nerostul.. fie!

Te pup,
mi-a dat un sentiment de bine comentariul tău.

 =  rugaminte
Alexandru Ionescu
[02.Oct.05 19:06]
Chiar te rog sa-mi scrii! ([email protected])




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !