| = Iris, tie, D(ela) | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Iris și rugă, și îndurare, încercare de iertare și uitare... Iris, e simfonie de iarnă neatingând pământul din tine... din el.Trufia s-a împlântat în iubire făcând din ea un leș de îngropat? E prea multă frângere în scrisoarea ta și mă tem că dacă îți scriu prea mult doare. Aș vrea să îți fii alinare prin tăcerea mea blândă. Drag, irisului tău | |
| = pufosi si batrani ? | zabet mihai [21.Jan.05 23:15] |
| E agitatie mare in sufletul tau se pare. Dar nu am inteles ce ai vrut sa spui in fraza asta : " Vise de copii pufosi si tineri ". Pot exista si copii pufosi si batrani ? | |
| = Trufia mea :(( | Iris Barbulescu [02.Oct.05 19:06] |
| Da, am crezut ca pot sa rup si sa iubesc sangele ce tasneste din rana lui. I-am fost cruda iubire, D(ela). L-am ucis. Ignoranta mea, l-a ucis. Si pe mine m-a sfasiat. trufia ucide iubirea. Pufosi si tineri. Da, copii...batrani sunt cei ce se iubesc si rad ..batrnei pe o banca. Noi, copii doar cu trupul, insa ingrozitor, de maturi inauntru. Mai ales eu. Pufos a fost visul, Mihai. A fost. E iarna acum. :) doar un mic zambet mai razbate cat sa dezveleazca o frunza rece si uda. Speranta? | |
| = Iris, Ela iti este privire | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Te speri din taciune te faci una cu tine si cinti cind ochii lumii sunt nesperat de aproape de suferinta ta acum urlinda ieri deja nu mai esti azi cutitul tocit este de rana leac iti va fi o privire ce iarta: ochii tai! Drag, alaturi tie, peste noapte. Citeste si culege si flori diminetile. Ela | |
| = .. | Raul Huluban [21.Jan.05 23:46] |
| imi doresc sa aud felul in care te citesti. felul in care citesti aceste randuri. as interpreta (corect) fiecare virgula din ea.. nu gasesc punctul de unde sa incep sa ma exprim/explic. sa gasesc un vinovat aici? ce aud rostindu-se oare? "vinovat sunt pentru ca am iubit? pentru ca am oferit?" - el.. dar tu.. tu ce zici, iris? treci de la ignoranta, la crima, la sange, apoi la speranta si zambete.. unde e sfarsitul iris? unde e calvarul? nu! care E calvarul? asa de greu e sa iubim? asa de greu e sa fim sinceri in iubirea noastra? iarta-ma.. aud ce rostesti, iti aud vocea dincolo de ploaia de afara si nu pot pricepe!.. (sau nu imi doresc?).. nu, eu sunt sincer.. valsul, iris, valsul.. focul, floare de iris, focul!! a ta floare de mar. doar a ta.. | |
| = am ucis! | Iris Barbulescu [02.Oct.05 19:06] |
| Nu Raul. vinovat pentru ca nu am crezut. Pentru ca am ras in fata dragostei. Pentru ca ...puneam ziduri in fata-mi si intrebam "where did everybody go?" Poezie. Nimic insa nu mai e real. Asa am crezut eu ca este, nu inseamna ca asa a fost. dar in mintea mea, am gresit. In mintea mea am ucis. Am ucis cele 3 puncte ;) | |
| = iris.. floare de iris.. | Raul Huluban [22.Jan.05 14:10] |
| florile-i putine ti le-a daruit - ale tale-s primaverile chiar daca cu fierastraul fi-vor taiate! | |
| = raul. | Iris Barbulescu [02.Oct.05 19:06] |
| Florile date, miroseau a carti vechi, insangerate de groaza timpurilor trecute. Raul, primavara eu nu am. Eu sunt toamna, eu traiesc in toamna. Si uneori iarna. Dar, fierastraul mi-a taiat de mult aripile, cantecul lui divin... m-a vrajit si m-a ucis. (doamne cum canta..) | |
| = Toamna vine muza... | Stefan Livia [23.Jan.05 16:57] |
| Un fel de resemnare a durerii de a ramane durere se aprinde acum pe-o frunza purtata de strigatul cetii. Iubirea vine, pleaca, face ce vrea si cand vrea. Ramane melancolia, care dupa mine, e o stare care dureaza toata toamna din infinit. Tristetea dureaza doar o toamna pe an- in fiecare an- Trufia are darul sa indeparteze orice, nu numai iubirea dar e adevarat ca in acest caz doare mai tare. Data trecuta cand am trecut pe la tine erai decisa sa traiesti fericirea ca pe o stare imperios necesara respirarii... acum? Voi mai veni, curand... Livia | |
| = Toamna din mine | Iris Barbulescu [27.Jan.05 12:14] |
| da! Livia, asa e! :). Dar, eu sunt toamna. Eterna melancolie. Cand nu mai e toamna afara, ma inchid in mine. gasesc acolo ultimele raze de soare..aurii, dar reci. Gasesc, mirosul copacilor, cu frunzele muribunde. Toamna...iubirea vine,..si uneori nu mai pleaca, se agata de tine, regret, durere, speranta, ura. toate..fiind de fapt iubire neimpartasita, sau tradata. Multumesc! | |