| + Ultima ultimelor stele este luceafărul de dimineață, Venus! | Irinel Georgescu [17.Apr.23 15:55] |
| Foarte fain, de la descrierea ca o floare a nopții ce "se desface-n fâșii" (merge și pentru apus, și pentru zori la fel de bine). Ne întoarcem, ca cititori, la punctul inaugural al iubirii, la "lumina dimineții". "Și rămân" ei, amândoi, "altfel" mereu. Cel mai bine a ieșit finalul: "dacă aș pleca te-aș păstra în mine în mult prea multe feluri pentru mult prea multă vreme". Apogeul liricii feminine românești. | |
| = citit | Stanica Ilie Viorel [17.Apr.23 16:03] |
| citisem deja (dar acu’ cu steau… stau cu ochii pe tine:)) am recitit acea repetiție, “desprinde”, mă încurcă aș folosi “precum” , “ ori “rupe”, poate “jupoaie”… și-or mai fi “de pe noi, precum această pulpă…” scuze, doar sugestii | |