= cimentul alb | Tamara Zub [01.Feb.08 12:47] |
CE interesant! O morgă unde să fie adunați toți poeții. Început acaparator: camera mea mortuară adună poeții din lume și-i întinde pe cimentul alb Am impresia că poemul trebuie să se termine la "tablele de piatră". Chestia cu cicatrizarea rănilor e comună. Am citit cu o senzație de frig ce vine din camera asta cu poeți. O zi cât mai frumoasă! tama | |
= multumesc Tama | Valeriu Sofronie [01.Feb.08 20:49] |
multumesc Tamara, am receptat mesajul tau...am recitit textul si ti-am dat dreptate. Incheiesem fara sa realizez cu un cliseu. Asa ca...am taiat si m-am oprit acolo unde trebuia...la "tablele de piatră"... Ai inteles mai bine decat mine. Iti multumesc pentru lectura si sfat. De azi voi fi mult mai apropape de tine. Imi prinde bine. Cu prietenie, Vali. | |