| = ... | Cristina Cirnicianu [04.Mar.11 14:16] |
| dimineața o altă glumă proastă, poemul începe cu întoarcerea oglinzii, un fel de detașare de propria persoană. devii un martor ascuns, să spunem detașat. sania - mona, mona - sania, personaje "colaterale":) (sună cam aiurea dar am spus-o). e un poem interesant "de la 06:06 chițăie ca un șoarice prins în lipici. dimineața îi curge pe piele ca apa" asta mi-a plăcut. (sigur, și altele) în rest textul mi se pare puțin out of you're own eyes :). numai gânduri de bine Alex, mai trec ... | |