| = "îmi vine să fac cele mai neașteptate lucruri" | cristina ispas [24.Sep.04 11:30] |
| Un infinit alandala născut din iubire. Mărturisesc că primele strofe și imagini m-au întristat și eram gata gata să pun o etichetă de amărăciune pe întreaga poezie, apoi m-am răzgândit, și iarăși. Îmi scapă poezia ta... Sau poate sunt eu de vină. Poate am eu o stare care trage poezia asta după ea. O singură obiecție am. Aș fi vrut să se termine așa: "paralelismul e o utopie eu și cu tine ne atingem în punctul în care infinitul se îndură". Vorbim. | |
| = cristinei | Monica Fagetean [28.Sep.04 12:51] |
| Cristina, intr-adevar poezia s-a nascut dintr-un fel de sfasiere... Multumesc pentru sugestie. Ma bucura cand imi scrii. | |