+ "Brândușă albastră, speranța" | Anca Anghel Novac [15.Apr.04 17:30] |
Silvia, o poezie trista in care speranta este precum o brandusa efemera si albastra ce astazi apare si maine dispare din peisajul primaverii. Mi-a placut analogia: " Cum se apleca spre mine cu gâtul fragil,/tristetea/ părea un copil speriat cu genunchii juliți" Am descoperit pretiozitati precum: "furtunile își începuseră de curând sezonul de împerechere" precum si finalul deosebit: "Tristețea tristețea... Brândușă albastră, speranța" I-as reprosa un singur lucru poeziei. Lungimea. Mi s-a parut un pic "prelungita", daca ma pot exprima asa. Un poem sensibil, foarte sensibil care mi-a atras atentia. Multumesc pentru lectura. Nota: " Tu, iubire, curgeai orb prin tâmplele mele" Aici am sesizat un dezacord. E vorba de "iubire (ea), curgeai oarba prin tamplele mele" sau de "iubit ( el)" si in cazul acesta se justifica "curgeai orb prin tamplele mele" ? | |
+ . | Dan Tristian [15.Apr.04 18:19] |
simplu, tainuitor, maternal. sublim! | |
= ma inclin | Andrei Badea [15.Apr.04 19:14] |
wow! impressed. comentariile sunt de prisos | |
= Cu emotie | Silvia Van [16.Apr.04 19:58] |
Multumesc, Anca, pentru cuvintele frumoase. Mereu e o bucurie sa te intalnesc in paginile mele. Am analizat observatia ta si daca initial aveam in vedere un "iubit", mi-am dat seama mai apoi ca e mult mai bine asezata ideea de "iubire" acolo. Am modificat in consecinta in felul acesta. Multumesc, Filip, pentru tot! Prezenta ta este o surpriza placuta, Andrei... | |
= linie | cornel marginean [22.Apr.04 19:01] |
mi-a placut mult poezia , imi place si modul de prezentare, se simte o noua linie in creatia ta | |